Clopotele vor suna la prânz în toată Franţa pentru a anunţa păstrarea unui minut de reculegere, aşa cum au făcut duminică la Paris înaintea unei slujbe religioase în memoria victimelor la catedrala Nortre-Dame.

La Nisa, autorităţile prevăd pentru acest minut de tăcere „mijloace excepţionale suplimentare” de securitate pe Promenade des Anglais. Pe acest bulevard a avut loc joi seara masacrul comis de atacatorul cu camion, tunisianul Mohamed Lahouaiej-Bouhlel, şi revendicat de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Bilanţul de 84 de morţi, între care zece copii, s-ar putea agrava. Pronosticul vital pentru 18 răniţi, între care un copil, era în continuare critic duminică. În total, 85 de persoane rămân spitalizate.

Ancheta a progresat pentru depistarea eventualilor complici ai atentatorului, care şi-a planificat minuţios atacul în ziua sărbătorii naţionale din 14 iulie.
Cu puţin timp înaintea atentatului, Mohamed Lahouaiej-Bouhlel a trimis un SMS în care îşi exprima „satisfacţia de a-şi fi procurat un pistol de calibrul 7,65 şi menţiona furnizarea altor arme”, potrivit unor surse apropiate dosarului.

Peste 200 de anchetatori sunt mobilizaţi pentru a-i „identifica pe destinatarii” diverselor mesaje trimise de ucigaş.

Atacatorul tunisian, în vârstă de 31 de ani, s-a fotografiat la volanul camionului, care i-a servit pentru a comite atentatul, înainte de a trimite imaginea prin telefonul său mobil, între 11 şi 14 iulie.

Potrivit unei surse apropiate anchetatorilor francezi, el făcuse o recunoaştere a locurilor cu camionul său în cele două zile care au precedat atentatul.
Şapte persoane erau arestate duminică, după reţinerea soţiei lui Mohamed Lahouaiej-Bouhlel, de care el se despărţise. Printre acestea, un albanez de 38 de ani, arestat duminică, este suspectat că i-ar fi furnizat pistolul de calibrul 7,65.

Potrivit surselor poliţieneşti, cel puţin o persoană dintre cei arestaţi a observat o virare „recentă” spre „islamul radical” a tunisianului care avea un comportament violent şi care nu manifestase până atunci vreun interes special pentru religie.

După opt luni de la decretarea stării de urgenţă în Franţa în urma atacurilor jihadiste de la 13 noiembrie 2015, guvernul socialist i-a îndemnat sâmbătă pe „toţi francezii patrioţi” să sprijine forţele de securitate.

Un nou consiliu al apărării şi securităţii este prevăzut pentru luni pentru a trage învăţămintele din acest atentat, în timp ce executivul francez continuă să fie criticat pentru felul în care gestionează ameninţarea teroristă.

Apelul ministrului de interne Bernard Cazeneuve de a-i mobiliza pe rezerviştii poliţiei şi jandarmeriei este singura propunere nouă lansată de putere.
Fostul premier Alain Juppe, candidat al dreptei pentru alegerile prezidenţiale din 2017, a cerut din nou guvernului „să treacă la o viteză superioară” în lupta împotriva terorismului.

Preşedintele Partidului Republicanii, de dreapta, Nicolas Sarkozy, a estimat că „tot ceea ce ar fi trebuit făcut de 18 luni nu s-a făcut”. „Suntem în război, un război total. Deci, voi folosi cuvinte tari: ei sau noi”, a declarat fostul şef al statului în jurnalul televizat de la TF1, foarte urmărit.

În replică, premierul Manuel Valls a avertizat împotriva oricărei supralicitări:” A pune în discuţie statul de drept, a pune în discuţie valorile noastre ar fi cea mai mare renunţare”. Potrivit autorităţilor, „100.000 de poliţişti, jandarmi şi militari sunt mobilizaţi pentru a asigura securitatea” în Franţa.

Valls şi Cazeneuve au mai afirmat, într-un comunicat comun, că acţiunea „hotărâtă” a executivului „dă rezultate”, declarând că „16 atentate au fost dejucate pe teritoriul nostru din 2013”.

Doar 33% dintre francezi declară că au încredere în preşedintele Francois Hollande şi în guvern pentru a face faţă terorismului şi a lupta împotriva acestuia, conform unui sondaj al institutului Ifop, publicat luni de cotidianul conservator Le Figaro.

Atentatul de la Nisa este al treilea masacru comis în Franţa de jihadişti, după atentatele din ianuarie 2015 împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, a unor poliţişti şi evrei (17 morţi) şi din 13 noiembrie 2015 (130 de morţi la Paris şi Saint—Denis).