În vârstă de 59 de ani, Theresa May a făcut parte din tabăra lui Cameron, care a susţinut rămânerea Marii Britanii în blocul comunitar în campania premergătoare referendumului din 23 iunie, la care 51,9% dintre cei prezenţi la urne au votat pentru Brexit (ieşirea din UE). Dar ea s-a prezentat joi drept o candidată capabilă să resudeze partidul, dacă în septembrie va reuşi să se instaleze la Downing Street 10.

„Brexit înseamnă Brexit (...) Campania s-a terminat, votul a avut loc, rata de participare a fost ridicată şi poporul a dat verdictul”, a punctat ea, asigurându-i pe susţinătorii ieşirii din UE că le va respecta alegerea.

Cât despre activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona (ce reglementează retragerea unui stat din UE), solicitată rapid de liderii europeni, Theresa May afirmă că, dacă va ajunge premier, nu va face acest lucru „înainte de sfârşitul anului”.

În haosul politic ce continuă după referendum, unii observatori se întreabă dacă nu cumva această tergiversare ar putea duce la abandonarea divorţului de UE. „Orice este posibil după ultima săptămână, dar realist vorbind, nu !”, estimează Simon Usherwood, expert la centrul universitar Changing Europe. În opinia acestuia, singura modalitate de renunţare la Brexit ar fi noi alegeri legislative, opţiune care nu este dorită de niciunul dintre responsabilii politici britanici, întrucât ea nu ar face decât să prelungească starea de incertitudine.

Theresa May a primit şi sprijinul tabloidului Daily Mail, care vineri titra pe prima pagină: „Casa a luat foc şi numai Theresa îl poate stinge”.

Conform cotidianului conservator Daily Telegraph, care de asemenea o prezintă pe Theresa May drept favorită, ea este deocamdată susţinută de 60 de deputaţi conservatori, printre care se numără 9 miniştri. Publicaţia citată mai scrie că inclusiv susţinători ai lui Boris Johnson şi-au manifestat sprijinul pentru ministrul de interne.

„Theresa este cea mai bine plasată pentru a conduce ieşirea noastră din UE”, a apreciat ministrul apărării, Michael Fallon, care a invocat „rezultatele, temperamentul şi angajamentul ei în unirea partidului şi a ţării”.

La şefia conservatorilor mai aspiră ministrul muncii, Stephen Crabb, secretarul de stat pentru energie, Andrea Leadsom, fostul ministru al apărării Liam Fox şi ministrul justiţiei, Michael Gove. Candidatura surpriză a acestuia din urmă a fost percepută ca o lovitură pe la spate dată lui Boris Johnson, care în discursul său de joi a făcut aluzie la participarea lui Brutus la complotul încheiat cu asasinarea lui Cezar.

Spre deosebire de Theresa May, Gove s-a delimitat în primăvară de David Cameron şi a militat activ pentru ieşirea din UE, iar el apare acum drept reprezentantul taberei care a avut câştig de cauză la referendum. Însă el trebuie să-şi asume consecinţele dublei sale trădări, a lui Cameron şi a lui Johnson, care i-a atras şi numeroşi inamici în rândul deputaţilor conservatori. „Pentru oameni ca el există o groapă adâncă în iad”, a scris pe Twitter deputatul conservator Jack Berry.

Într-un discurs susţinut vineri, Gove, în vârstă de 48 de ani, a insistat că viitorul premier trebuie să fie în mod obligatoriu cineva care a susţinut ieşirea din UE, declaraţie considerată o provocare directă lansată Theresei May.

Potrivit agenţiei DPA, el a promis că, dacă va ajunge prim-ministru, va pune capăt „supremaţiei legilor UE” şi va lua înapoi controlul asupra democraţiei britanice, va controla imigraţia şi va reduce numărul migranţilor care vin în Marea Britanie, dar şi că va direcţiona către sistemul de sănătate britanic fondurile pe care în prezent guvernul de la Londra le alocă bugetului UE.

Pe de altă parte, Gove a estimat că nu va fi convocat un al doilea referendum pe tema independenţei Scoţiei, care pe 23 iunie a votat majoritar pentru rămânerea în UE. Totuşi, premierul scoţian, Nicola Sturgeon, a avertizat că un astfel de referendum este „foarte probabil”.