Ultimele alegeri din decembrie au schimbat modelul de 40 de ani al unor majorităţi stabile conservatoare sau socialiste şi nu au reuşit să producă un guvern viabil, în timp ce asupra partidelor tradiţionale s-au răsfrânt resentimente crescânde ca urmare a unei crize economice şi serii de scandaluri de corupţie.

Sondajele sugerează că parlamentul ce va rezulta de această dată va fi la fel de fragmentat ca şi cel anterior, cu patru mari partide şi şase regionale mai mici câştigând locuri în legislativul de 350 şi niciunul dintre ele aproape de o majoritate.

Partidul Popular (PP) de centru-dreapta pare să fie din nou cea mai mare formaţiune, cu aproximativ 120 de locuri, dar cel mai potenţial partener de coaliţie, liberalii Ciudadanos („Cetăţenii"), pare probabil să obţină doar aproximativ 40 de locuri, lăsându-le departe de cele 176 necesare pentru o majoritate absolută.

Cu toate acestea, progresul Unidos Podemos ( "Împreună putem"), o alianţă de extremă-stângă condusă de Podemos, ar putea teoretic oferi o cale de ieşire, notează Reuters.

Cele 90 de locuri de aşteptat să le câştige, combinate cu aproximativ 80 pentru Partidul Socialist (PSOE), ar fi aproape de o majoritate. Sprijinul din partea unora dintre partidele regionale ar putea apoi să le permită să formeze un guvern.

Mulţi analişti cred totuşi că Partidul Socialist vechi de 137 de ani ar prefera să formeze o "mare coaliţie" cu Partidul Popular al actualului prim-ministru în exerciţiu Mariano Rajoy sau să ofere un sprijin pasiv unui guvern PP minoritar, mai degrabă decât cu un grup care îi ameninţă existenţa.

Situaţia are ecouri din Grecia, unde un partid înfiinţat demult de centru-stânga, PASOK, s-a alăturat unui guvern condus de conservatori în 2012, iar ulterior a ajuns în situaţia de a fi umilit prin venirea la putere a partidului de extremă-stângă SYRIZA, apropiat de Podemos.

După votul Marii Britanii de a părăsi UE, prim-ministrul grec Alexis Tsipras, lider al SYRIZA, şi liderul Podemos Pablo Iglesias au cerut o relansare a Uniunii Europene bazată pe îmbunătăţirea democraţiei, protecţie socială şi solidaritate.

„Este o veste proastă pentru viitorul Europei. Suntem foarte îngrijoraţi de decizia poporului britanic. Şi credem că avem nevoie să reconstruim o altă idee a Europei bazată pe drepturi sociale şi drepturi ale omului", a declarat Iglesias jurnaliştilor vineri în timp ce şi-a închis campania.

Nu este clar ce impact îl va avea rezultatul referendumului britanic asupra alegerilor spaniole. Unii analişti afirmă că spaniolii ar putea opta pentru o "opţiune sigură", prin susţinerea PP şi PSOE tradiţional dominante, în timp ce alţii spun că este probabil să se traducă printr-un impuls pentru insurgenţii Podemos.

Există de asemenea îndoieli cu privire la cât de mulţi spanioli se vor duce din nou la vot, la şase luni după alegeri care au produs numai certuri politice, şi cu vacanţa de vară care a început.