Vneşeconombank (VEB), care s-a ocupat de mega proiecte ca Jocurile Olimpice de la Soci şi susţinerea secretă a aliaţilor Moscovei din Ucraina, îşi vinde din active la preţuri extrem de scăzute şi se bazează pe asistenţă de urgenţă din partea guvernului pentru a evita defaultul. Banca a suspendat practic orice operaţiune de creditare şi a întrerupt finanţarea majorităţii proiectelor existente, potrivit unor surse apropiate băncii. Problemele VEB reprezintă ultimul semn al destrămării sistemului lui Putin, lovit dur de prăbuşirea preţurilor pe­trolului şi de sancţiunile impuse de SUA şi UE.

Acum, în condiţiile în care preţul salvării sale depăşeşte estimările iniţiale de 1,3 mld. ruble (20 mld. dolari), oficialii se gândesc să restrângă substanţial banca, potrivit unor surse implicate în discuţii. Putin admite că nu există alternative la reducerile drastice vizate.

Problemele VEB le reflectă pe cele cu care se confruntă economia Rusiei ca întreg. În criză de lichidităţi şi izolat de lume, Kremlinul este nevoit să se bazeze într-o măsură din ce în ce mai mare pe propriile resurse limitate pentru a aduce un suflu nou în economie.

„În forma actuală, VEB este un fond cvasi bugetar pentru finanţarea proiectelor prioritare. Acest model de business necesită susţinere constantă de la buget”, spune Karen Vartapetov, analist S&P.

Noua echipă de management va reduce cu aproximativ 20% personalul VEB şi a renunţat la avioanele şi limuzinele private. Banca va abandona o serie de proiecte selectate în vremurile bune, inclusiv un fond suveran şi finanţări pentru companiile mici.

Pentru a strânge bani, banca renunţă la orice activ care poate fi vândut uşor, chiar şi la cele considerate mult timp drept strategice. Prima la care s-a renunţat a fost un pachet de 3,6% din acţiunile Gazprom, pe care VEB îl revinde gigantului din sectorul gazului la jumătate din preţul pe care l-a plătit cu ani în urmă. VEB speră să obţină încă 18 miliarde de ruble în urma vânzării participaţiei sale de 8,4% din bursa de la Moscova.

Investiţiile mai mari vor fi mai greu de lichidat.

Fondată în timpul lui Lenin, VEB a fost transformată de Putin într-un pilon al economiei controlate de Kremlin la vârful perioadei de boom din sectorul petrolier. Acesta a pompat zeci de miliarde de dolari în bancă şi a preluat controlul asupra unor decizii cheie privind creditarea.

Alimentate de banii de la guvern şi de finanţarea ieftină de pe pieţele americană şi europene, activele VEB au înregistrat o creştere de peste şapte ori la peste 4.000 miliarde de ruble, Putin canalizând banii către proiecte importante şi bailout-uri prea riscante pentru alte bănci.

Totul s-a sfârşit brusc când VEB a fost lovită de sancţiunile internaţionale ce i-au fost impuse în 2014 cu privire la criza din Ucraina, banca nemaiavând acces la pieţele occidentale. Din cauza recesiunii, multe din investiţiile băncii au generat pierderi. Putin a transferat peste 6 miliarde de dolari către VEB de la unul din fondurile suverane ale ţării, însă aceasta a fost doar o soluţie temporară.

În februarie, Putin a instalat o nouă echipă de management. CEO-ul Serghei Gorkov, un veteran al Sberbank, o altă bancă de stat importantă, va creiona o nouă strategie pentru ceea ce acesta numeşte „VEB 2.0”, pe care o va anunţa la sfârşitul acestei luni.

Gorkov a refuzat să acorde un interviu pentru Bloomberg.

Estimări interne indică faptul că aproximativ o treime din bilanţul VEB, până la 1.500 miliarde de ruble, sunt datorii şi pierderi. Eforturile recente de a găsi surse alternative de bani în Asia şi Orientul Mijlociu nu au dat mari rezultate.

În condiţiile creşterii deficitului bugetar, Putin a limitat sprijinul din partea Ministerului de Finanţe la 150 miliarde de ruble, iar VEB se aşteaptă la alte 300 miliarde din partea fondului suveran.

Disperat după bani, noul management al băncii a propus în primăvară transferul a miliarde de ruble de la banca centrală. Şefa băncii centrale, însă, a cerut prompt ca ideea să fie ştearsă din prezentările oficiale.

VEB are nevoie de aproximativ 560 miliarde de ruble în acest an pentru a-şi acoperi plăţile în contul datoriei în valută şi alte obligaţii. Altfel, banca ar putea intra în default, ceea ce ar putea afecta profund ratingul de credit al
Rusiei din moment ce investitorii şi agenţiile de rating privesc VEB drept o instituţie cvasi controlată de stat.

Anual, VEB are nevoie de 500 de miliarde de ruble. Cu pieţele externe închise în viitorul apropiat şi finanţarea din partea guvernului strict limitată, nu există nicio sursă evidentă.

Actualele subvenţii ajung doar „pentru a ne putea ţine pantalonii pe noi”, a declarat un oficial.