O ilustrare a acestei tendinţe s-a produs luni, odată cu asasinarea unui poliţist şi a soţiei acestuia în Franţa, autorul crimelor difuzând un video de 13 minute în direct pe Facebook. El şi-a revendicat crima şi a făcut apel la alte atacuri. La scurt timp după, a fost ucis de poliţie.

Site-uri precum Twitter şi Facebook au lansat recent noile lor platforme de live streaming, însă acum se văd nevoite să găsească soluţii eficiente pentru a împiedica difuzarea de conţinut violent.

„Terorismul şi actele de terorism nu îşi au locul pe Facebook", a insistat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare, întrebat despre atacul din Franţa.

„Imediat ce ne este semnalat un material legat de terorism, îl scoatem cât mai repede posibil. Tratăm cererile autorităţilor cu cea mai mare promptitudine", a adăugat el.

Facebook recunoaşte 'provocările enorme' reprezentate de live streaming. „Este o mare responsabilitate şi lucrăm pentru a stabili un bun echilibru între posibilitatea de exprimare şi oferirea unei experienţe care să fie sigure şi respectuoase", a precizat compania.

Twitter, a cărei aplicaţie de video în direct Periscope a fost folosită pentru a arăta un suicid în Franţa şi un viol în SUA, ia apărarea aceleiaşi politici.

„Nu se pot face ameninţări cu acte de violenţă, sau să se promoveze violenţa, şi cu atât mai puţin să se facă ameninţări teroriste sau apologia terorismului", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al reţelei de socializare.

Conform liniilor sale directoare, Periscope „are ca obiect să fie deschis şi sigur", iar „materialele cu caracter dur nu sunt permise", inclusiv „descrierile de abuzuri sau de lovituri asupra copiilor ori animalelor".

Reţelele de socializare reiterează că sunt pregătite să îi ajute pe anchetatori, însă refuză să selecteze sau să cenzureze fluxurile de materiale care ajung la ele.

Reţele de socializare ar putea în schimb să facă mai mult pentru a împiedica difuzarea unor astfel de materiale violente în întreaga lume, spune Mark Wallace, şef al Counter Extremism Project, un grup fondat de foşti diplomaţi americani şi străini pentru a ajuta la contracararea ideologiilor extremiste.

Wallace a afirmat că reţelele de socializare au pus deja în aplicare sisteme care filtrează pornografia infantilă şi ar putea face acelaşi lucru cu alte acte de violenţă.

„Este o chestiune de voinţă, nu de tehnologie", a afirmat el pentru AFP.

Gabriel Weimann, profesor de comunicare la Universitatea Haifa din Israel şi autor al unei cărţi intitulate „Terorismul în spaţiul cibernetic”, explică faptul că „pentru un terorist, (transmisiunile în direct) sunt un mijloc de glorificare, o recompensă eternă, deoarece el îşi prezintă cauza lumii întregi".

Weimann face apel la reţelele de socializare să „coopereze mai bine" cu agenţiile antiteroriste.

Apărătorii libertăţilor publice se întreabă totuşi dacă guvernele trebuie să pună presiune asupra reţelelor de socializare pentru ca ele să îşi limiteze conţinutul protejat prin Constituţia SUA, care garantează libertatea de expresie.

Reţelele de socializare „se tem să nu încalce drepturile utilizatorilor lor sau să acţioneze în numele guvernului pentru a le retrage drepturile lor constituţionale", afirmă Sophia Cope, avocată a asociaţiei Electronic Frontier Foundation. „Ele nu vor să devină braţul de anchetă al guvernului (...) Asta nu înseamnă că ei nu pot să coopereze, deoarece au mijloacele de a o face", spune avocata.

Apărătorii drepturilor şi libertăţilor sunt îngrijoraţi de mandatele date de guverne, cum ar fi a propune ca reţelele de socializare să semnaleze activităţi presupus teroriste.

Hugh Handeyside, avocat al puternicei American Civil Liberties Union, afirmă că este prea devreme pentru a şti ce se poate face pentru a contracara difuzarea acestor materiale video violente, însă reţelele de socializare nu trebuie să fie instrumente de cenzură folosită de către guverne.

A decide ce ţine de terorism „este o chestiune la care experţii au probleme să răspundă şi care va fi inevitabil subiectivă şi va depinde de context", notează Handeyside.