Aproximativ 88,3 % din cei circa 4,3 milioane de alegători chemaţi la urne votaseră până în jurul orei 13:00 GMT, potrivit Comisiei electorale centrale, care a declarat referendumul valid în cursul după-amiezii.

Birourile de votare, la care puteau fi văzute şiruri lungi de alegători aşteptând să poată vota, s-au închis la ora 15:00 GMT.

Printre amendamentele supuse aprobării tadjicilor figurează în special o dispoziţie care îi permite preşedintelui Rahmon (63 de ani) să candideze pentru un număr nelimitat de mandate prezidenţiale.

Emomali Rahmon este acuzat de detractorii săi că nu respectă libertăţile religioase şi pluralismul politic.

Dar locuitorii capitalei Dushanbe păreau entuziaşti în sprijinul acordat preşedintelui, care a scos Tadjikistanul dintr-un război civil de cinci ani, declanşat în 1992, după mai puţin de un an de la declararea independenţei.

Unii dintre ei erau totuşi mai pesimişti, în special din cauza dificultăţilor economice grave pe care le traversează ţara.

Posibilitatea de a candida pentru un număr nelimitat de mandate ar urma să se aplice doar lui Rahmon, dat fiind statutul său de „conducător al naţiunii”, care i-a fost atribuit anul trecut de parlament, odată cu imunitate permanentă în faţa oricărei urmăriri judiciare, atât lui, cât şi familiei sale.

Printre alte amendamente, unul reduce de la 35 de ani la 30 vârsta minimă pentru a fi ales preşedinte, iar altul interzice constituirea partidelor politice pe bază religioasă.

Primul ar putea facilita desemnarea lui Rustam, fiul lui Emomali Rahmon (28 de ani), ca succesor al tatălui său la preşedinţie.

Interdicţia de se forma partide religioase intervine într-o perioadă în care este în curs de derulare procesul intentat responsabililor unui partid musulman interzis.

Partidul Islamic al Renaşterii Tadjikistanului (IRPT) era considerat în general moderat până când guvernul l-a calificat anul trecut drept grup terorist, suprimând astfel principala formaţiune care se opunea preşedintelui Rahmon.

Asociaţia Reporters sans Frontieres (RSF) a declarat sâmbătă că guvernul tadjic a „blocat, intimidat şi ameninţat” presa independentă în perioada precedentă referendumului.

Peste 3.200 de birouri de votare au fost deschise în această fostă republică sovietică din Asia Centrală cu populaţie majoritar musulmană. Birouri similare au fost deschise în marile oraşe ale Rusiei în care trăiesc şi lucrează peste un milion de tadjici.