În condiţiile în care, la nivel global, există circa 60 de milioane de persoane strămutate şi 125 de milioane care au nevoie de asistenţă, state, organizaţii neguvernamentale şi companii consideră că sistemul umanitar actual este depăşit şi are nevoie urgentă de o regândire.

În marja evenimentului sunt prevăzute şi întâlniri bilaterale, cancelarul german Angela Merkel anunţând deja că va discuta cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan situaţia democraţiei în Turcia.

Celor aproape 6.000 de participanţi aşteptaţi, printre care mai mult de 60 de şefi de stat sau de guvern, le revine misiunea de a depăşi scepticismul care înconjoară reuniunea. Anticipând o declaraţie de bune intenţii şi niciun progres concret, influenta organizaţie Medici fără Frontiere (MSF) a anunţat că nu va participa la summit. Medici fără Frontiere, care a avut 75 de spitale atacate anul trecut, a precizat că va boicota summitul din cauza absenţei iniţiativelor concrete care să pună capăt 'gravelor restricţii instituite de anumite state în ce priveşte accesul umanitar.

„Este vorba despre o oportunitate unică de a institui un program ambiţios şi pe termen lung cu scopul de a schimba modul în care prevenim şi răspundem suferinţelor persoanelor celor mai vulnerabile din lume”, a declarat duminică subsecretarul ONU pentru afaceri umanitare, Stephen O'Brien, în timp ce secretarul general adjunct al Naţiunilor Unite, Jan Eliasson, a subliniat că trebuie atacate cauzele profunde al crizelor generate de conflicte şi de încălzirea climatică.

Alegerea metropolei Istanbul pentru primul summit umanitar la nivel global este atât simbolică, cât şi controversată. Turcia adăposteşte 2,7 milioane de sirieni, dar mai multe ONG-uri îi acuză autorităţile că retrimit refugiaţi în această ţară sfâşiată de război.

„Sistemul umanitar actual este prea birocratic şi alergic la risc”, a declarat pentru AFP Sandrine Tiller, din cadrul MSF, apreciind că summitul de la Istanbul riscă să nu schimbe cu nimic situaţia persoanelor afectate de conflicte în Siria ori Yemen.

Cu toate acestea, participanţii la reuniune, printre care numeroase ONG-uri de dimensiuni mici sau medii, aflate în prima linie a crizei umanitare, speră că summitul va da cel puţin un impuls în direcţia cea bună.

„Aşteptările legate de summit s-au redus treptat”, a declarat Rob Williams, de la organizaţia War Child. „Am avut întotdeauna sentimentul că există multă bunăvoinţă”, a adăugat el pentru AFP.