„Asistăm la tendinţe îngrijorătoare ale unor guverne de a folosi abuziv, în scopuri politice, procese în justiţie pentru defăimare, de aplicare arbitrară a legilor împotriva defăimării conducând la încarcerarea unor jurnalişti, şi la tentative de revizuire a unor reforme legislative care dezincriminau defăimarea”, afirmă secretarul general, precizând că aceste concluzii sunt incluse în Raportul său pe 2016 privind starea democraţiei, drepturile omului şi statul de drept în Europa.

„Este esenţial pentru democraţie ca media să-şi îndeplinească misiunea de a-i monitoriza şi critica pe cei aflaţi la putere. În îndeplinirea acestui rol de câine de pază, media trebuie să beneficieze pe deplin de garanţiile din Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, în limitele pe care aceasta le stabileşte. Legile privind defăimarea şi punerea lor în aplicare nu ar trebui să aibă un efect de descurajare a libertăţii de exprimare”, adaugă Thorbjorn Jagland.

„Atunci când elaborează sau amendează legile, guvernele ar trebui să aibă în vedere că CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a subliniat că pedepsele cu închisoarea sunt compatibile cu Convenţia doar în cazuri excepţionale, mai ales atunci când au fost încălcate alte drepturi fundamentale, de exemplu în cazul discursurilor care incită la ură sau violenţă. Este crucial, de asemenea, ca sancţiunile pentru defăimare prevăzute în codul civil să fie proporţionale şi să nu poată fi folosite abuziv pentru a reduce presa la tăcere”, se mai arată în declaraţia secretarului general al Consiliului Europei.

Potrivit comunicatului, defăimarea a fost dezincriminată treptat în majoritatea statelor europene, iar acolo unde este încă incriminată, sunt rare cazurile de aplicare de sancţiuni. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a constatat o creştere accentuată a numărului de procese şi de acordări de despăgubiri excesive, adesea depăşind de cinci ori amenzile aplicate în baza codului penal, se mai menţionează în comunicatul Consiliului Europei.