După o dezbatere de aproape trei ore, vetoul preşedintelui a fost respins cu voturile a 135 din cei 240 de membri ai Adunării. Împotrivă s-au pronunţat 27 de deputaţi, iar trei s-au abţinut de la vot. Socialiştii, cea mai mare forţă de opoziţie în parlament, şi partidul de stânga ABV nu au participat la vot.

Şeful statului s-a opus unui articol care, în opinia sa, îi defavorizează pe cetăţenii bulgari din afara ţării.

Limitarea numărului de secţii de vot ce pot fi deschise în incintele ambasadelor şi consulatelor bulgare va face mai dificilă exprimarea votului de către bulgarii care trăiesc în străinătate, a explicat şeful statului, motivându-şi cererea ca parlamentul să reexamineze modificarea controversată a codului electoral.

Prevederile au provocat nemulţumirea diasporei bulgare, iar reprezentanţi ai acesteia au avut o serie de întâlniri cu forţele parlamentare.

După cum era de aşteptat, cei 16 deputaţi ai Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul etnicilor turci, au sprijinit vetoul preşedintelui. Această formaţiune primeşte un sprijin considerabil în alegerile legislative din partea cetăţenilor bulgari cu reşedinţa în Turcia.

Coaliţia naţionalistă Frontul Patriotic, care susţine în parlament guvernul minoritar de coaliţie al GERB şi Blocului Reformist, a propus respectivele amendamente în tentativa de a limita ceea ce consideră a fi influenţa autorităţilor turce asupra cetăţenilor bulgari care îşi exprimă votul pe teritoriul Turciei. Înaintea dezbaterilor de miercuri, Frontul Patriotic a ameninţat cu retragerea sprijinului pentru guvernul condus de Boiko Borisov.

„Dacă vrem ca oamenii să stea la coadă câte şase ore, atunci ne-am pierdut minţile şi locul nostru nu este aici", a declarat miercuri parlamentarul independent Gheorghi Kadiev, potrivit căruia ponderea voturilor din Turcia ar putea fi contrabalansată prin îmbunătăţirea condiţiilor de votare în Europa Occidentală.