Şeful statului islandez, 72 de ani, care ocupă acest post de 20 de ani, adică de cinci mandate, şi-a făcut publică, într-un comunicat, 'decizia de a nu candida pentru realegerea sa'.

După ce anunţase la 1 ianuarie că se la retrage din politică, la 18 aprilie Grimsson a declarat că va candida pentru un nou mandat de patru ani, invocând nevoia de stabilitate politică în vremuri tulburi.

De data aceasta, el estimează că dezbaterea politică se derulează 'în mod mai tradiţional şi paşnic'.

Scrutinul prezidenţial din Islanda se derulează într-un singur tur, prevăzut să aibă loc în 25 iunie, iar actualul şef al statului islandez era dat drept favorit în sondaje.

Ezitările lui Grimsson sunt cauzate în mare parte de criza provocată de publicarea 'Panama Papers', anchetă jurnalistică potrivit căreia circa 600 de cetăţeni islandezi deţineau bani în paradisuri fiscale.

'Panama Papers' au dus la destituirea premierului de centru-dreapta Sigmundur David Gunnlaugsson, care avea, împreună cu viitoarea sa soţie, o societate în Insulele Virgine britanice.

Ulterior, preşedintele a fost afectat indirect de scandal, prin intermediul propriei sale soţii, Dorrit Moussaieff, israelo-britanică. Cuplul afirmă că are finanţele complet separate şi declarate cum se cuvine la fisc.

Retragerea lui Grimsson lasă în cursă doi candidaţi principali: conservatorul David Oddsson, fost premier (1991-2004) şi guvernator al băncii centrale, 68 de ani, de care islandezii îşi amintesc ca având un rol important în criza economică fără precedent provocată de prăbuşirea, în 2008, a trei bănci importante ale ţării, şi rivalul său, Gudni Johannesson, istoric de 47 de ani şi fin cunoscător al vieţii politice islandeze, neafiliat niciunui partid.