„Rusia încearcă să-şi restabilească sfera de influenţă în perimetrul frontierelor sale şi acest lucru este inacceptabil, întrucât încalcă astfel normele internaţionale şi integritatea teritorială a unor ţări independente”, a subliniat Stoltenberg.

În opinia sa, ţările membre ale Alianţei nu întrevăd în prezent o ameninţare iminentă pentru securitatea lor din partea Rusiei, însă politica externă a Moscovei, inclusiv în Europa, suscită temeri serioase. „Rusia nu doar că îşi creşte capacităţile militare, ci le şi foloseşte pentru a-şi ameninţa vecinii, pentru a schimba frontiere de stat şi a destabiliza situaţia din Ucraina”, a subliniat el, remarcând că „toate acestea îngrijorează NATO”.

În lume, a spus Stoltenberg, s-a creat o „situaţie periculoasă” care face existenţa NATO mai necesară ca oricând, menţionând printre ameninţări în afară de Rusia gruparea jihadistă Statul Islamic, care acţionează în Siria şi Irak şi ameninţă cu atentate ţările europene.

Revenind la Rusia, Stoltenberg a spus că Alianţa se adaptează la situaţie pentru a fi în măsură să dea un răspuns la acţiunile Moscovei, reamintind în context angajamentul membrilor NATO faţă de apărarea colectivă.

Prin urmare, abordarea Alianţei faţă de Rusia se ghidează după principiul: „o apărare puternică şi un dialog constructiv”, a afirmat el, admiţând posibilitatea convocării în timpul apropiat a Consiliului Rusia-NATO, pentru prima oară după 2014.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord rămâne preocupată de acţiunile Rusiei în Europa, dar va continua dialogul cu Moscova şi va încerca să prevină reizbucnirea unui nou război rece, a reiterat Jens Stoltenberg.

„Dialogul nu este semn de slăbiciune, ci de putere”, a spus el, menţionând că Alianţa are nevoie de un dialog cu Moscova, în primul rând, pentru a asigura transparenţa şi predictibilitatea acţiunilor militare de ambele părţi. „Avem în vedere o astfel de reuniune. Sper să putem conveni asupra agendei întâlnirii”, a mai spus Stoltenberg.

În acest sens, Stoltenberg a subliniat importanţa „consolidării flancul estic al NATO” şi a salutat iniţiativa de a consolida securitatea europeană lansată în urmă cu doi ani de administraţia Obama.

„Aceasta înseamnă că pe teritoriul european vor fi mai multe trupe şi arme americane”, a punctat secretarul general al NATO, menţionând că astfel Alianţa Nord-Atlantică va putea să reacţioneze mai eficient la acţiunile Rusia, în caz de necesitate.