Scandalul Panama Papers reprezintă  o dovadă că nu numai sistemul global de taxe este ineficient, ci că guvernarea în lume, în general, are probleme, dacă este să ne referim numai la numele liderilor politice implicaţi, scrie AL JAZZEERA. Presa mondială speră că „bomba Panama“ să ducă la prăbuşirea sistemului financiar din umbră, la „o primăvară planetară a guvernării globale“. Dar asemenea dezvăluiri au mai fost, iar mare lucru nu s-a întâmplat, scrie adevărul.ro   

Scandalul Panama Papers: primele măsuri   

Scurgerile de informaţii care au dus la scandalul "Panama Papers" care relevă evaziunea fiscală orchestrată de firma de avocatură panameză Mossack Fonseca au mobilizat sistemele de justiţie şi fiscul din mai mai multe ţări, printre care Franţa, Olanda şi Spania, dar pare prea puţin faţă de mizeria care s-a aflat din aceste documente.    

Ziarul german Suddeutsche Zeitung anunţă că cel puţin 28 de bănci germane, printre care Deutsche Bank şi Commerzbank, s-au folosit în ultimii ani de serviciile firmei de avocatură pentru 1.200 de firme ale clienţilor lor, dar curios, nici un politician german nu apare. Autorităţile din SUA examinează şi ele informaţiile publicate în scandalul "Panama Papers", Casa Albă limitându-se doar să sublinieze necesitatea "unei mai mari transparenţe" în tranzacţiile internaţionale.   

„Suntem conştienţi de documentele publicate şi în acest moment le analizăm", a declarat Peter Carr, purtător de cuvânt al Departamentului de Justiţie. Interesant este că nici americani nu se află în aceste documente. Publicaţia „The Guardian“ explică acest lucru prin faptul că SUA şi Panama ar avea un acord privind schimbul automat de informaţii financiare şi atunci americanii nu se duc să-şi deschidă firme offshore în acest paradis fiscal.  În Uniunea Europeană, comisarul european Pierre Moscovici a solicitat statelor UE să accelereze lupta împotriva evaziunii fiscal.  

Scandalul Panama Papers: Putin nu-şi face probleme şi dă vina pe CIA    

Preşedintele rus Vladimir Putin nu-şi face griji că va ieşi lumea în stradă pentru a-i cere socoteală. A găsit cea mai bună metodă să se apere: se dă drept victimă a SUA. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin este „ţinta principală“ a scurgerii de documente legate de firmele offshore din Panama, acuzând faptul că ancheta jurnalistică este plină de „invenţii“ şi „falsificări“ care vizează „destabilizarea“ ţării, scrie AFP.  

"Putin, Rusia, ţara noastră, stabilitatea noastră, următoarele alegeri sunt principala ţintă. Este vorba de destabilizare", a subliniat Peskov.   „Ştiu că există şi alte nume incriminate în anchetă, dar e clar că ţinta principală a acestor atacuri sunt ţara noastră şi preşedintele nostru", a continuat el.  

„Nu există nimic concret sau nou despre Putin, nu există detalii şi totul rămâne bazat pe speculaţii“, a adaugat Peskov, care a menţionat însă ca Moscova nu are intenţia să-i acţioneze în justiţie pe autorii anchetei.   „Cunoaştem bine această aşa-numită comunitate ziaristică. Sunt numeroşi acolo cei pentru care activitatea ziaristică nu e activitatea principală. Mulţi sunt fost angajaţi ai Departamentului de Stat, ai CIA, ai altor servicii secrete", a acuzat el.  

Potrivit dezvăluirilor „Panama papers“, asociaţi ai preşedintelui ar fi deturnat până la două miliarde de dolari cu ajutorul băncilor şi al unor societaţi-paravan, obţinând astfel influenţă în mass-media şi în industria auto. Nici ceilalţi lideri din statele autocrate nu-şi fac probleme.     

În documentele publicate apar nume ale rudelor preşedintelui chinez Xi Jinping şi altor foşti şi actuali lideri de la Beijing. Întrebat dacă Guvernul va ancheta situaţia financiară a acestora, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Hong Lei, a declarat că autorităţile nu vor comenta “aceste acuzaţii care nu au nicio bază”. Mai mult, Beijingul a cenzurat accesul online către ştirile privind dosarele Panama. Par să fie permise numai materialele despre acuzaţiile care vizează personalităţi sportive. Global Times, un tabloid influent publicat de trustul de presă al Partidului Comunist, a sugerat într-un editorial de marţi că presa occidentală, sprijinită de Washington, foloseşte astfel de scurgeri de informaţii pentru a ataca ţinte politice din alte ţări.

Scandalul Panama Papers: Premierul islandez, singurul politician european care are de pătimit  

Mii de islandezi au manifestat, luni, împotriva premierului islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, implicat în scandalul „Panama Papers. Protestul de la Reykjavik a strâns luni mai mulţi participanţi decât la manifestaţiile din 2009, declanşate de lipsurile grave ale responsabililor politici în supravegherea băncilor şi soldate cu răsturnarea guvernului de dreapta, a informat poliţia. Opoziţia de stânga a depus o moţiune de cenzură care va fi supusă votului , probabil, joi, şi are mari şanse să treacă.  

Scandalul Panama Papers: Ce s-a ales de restul afacerilor de acest tip  

Scandalul Panama se alătură altora:  în  2014 , dezvăluirile denumite Lux Leaks, arăta cum o serie de companii multinaţionale au beneficiat de o negociere la plata taxelor cu fiscul din micul stat european, Luxemburg. Totul, sub eticheta legală numită soluţie fiscală anticipată. Dezvăluirile au fost făcute tot de o investigaţie jurnalistică. Ancheta oficială continuă şi astăzi şi este coordonată de un comisar din Comisia Europeană condusă chiar de Jean Claude Juncker, care era premier în acea perioadă în Luxemburg.  

Scandalul Panama Papers: Măsuri timide  

În anii 2012-2013, fiscul german şi cel american au făcut presiuni aupra băncile elveţiene pentru a le obliga să le spună numele unor clienţi suspectaţi de evaziune în ţara de origine.  În ianuarie 2014, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – OECD - a adoptat standardul pentru schimbul automat de informaţii care se implementează prin convenţii şi acorduri internaţionale. În esenţă, acordurile internaţionale se referă la schimbul automat de informaţii financiare (acord semnat de 78 de state, inclusiv România), o convenţie privind asistenţa reciprocă în materie fiscală între state (semnată de 92 de state, inclusiv România) şi acorduri bilaterale.  

Banii negri au intrat în atenţia statelor, care au impus schimburi de informaţii între autorităţile fiscale ale statelor, dar şi o schimbare radicală în abordarea aşa-numitului secret bancar. Cadrul legal al schimburilor de informaţii îl reprezintă tocmai acordurile bilaterale sau multilaterale parafate de statele lumii. Băncile au fost presate să ofere informaţii despre conturile clienţilor luaţi în vizor de fisc. Iar eforturile americane de luptă cu banii negri au fost preluate de economiile europene, dar şi de multe alte state ale lumii.  

Interesant este că aproape toate zonele considerate off-shore au semnat aceste acorduri fiscale. Chiar şi zonele care în mod tradiţional sunt mai „discrete” au semnat convenţii privind schimbul de informaţii, notează RFI. Printre puţinele state care nu au semnat acorduri privind informaţiile fiscale sunt cele din zona Golfului. 

Practic, în cadrul convenţiilor de acest tip sunt incluse şi băncile, care oferă autorităţilor fiscale naţionale informaţii privind soldurile bancare. Cele mai multe acorduri fiscale intră în vigoare şi se aplică începând cu anul viitor, inclusiv cel cu Elveţia. Marea întrebare este ce face fiscul cu informaţiile pe care le primeşte.   

O comisie a Parlamentului European cercetează în prezent dacă actualul preşedinte al Comisiei Jean-Claude Juncker ar fi transformat Luxemburgul, pe când era premier al acestei ţări, într-o oază fiscală pentru mari concerne internaţionale, utilizând legislaţie care prevedea evitarea de impozite. Juncker respinge vehement acuzaţiile, formulate în urmă cu doi ani în scandalul cu numele "Lux Leaks", când au fost date publicităţii discuţii private dintre autorităţile fiscale luxemburgheze şi reprezentanţii concernelor.  

În Luxemburg, companiile care obţin venituri în alte părţi ale lumii plătesc pentru acestea impozite deosebit de mici. Această practică, valabilă şi în alte ţări ale UE precum Irlanda sau Olanda, va fi vizată de o nouă lege comunitară. Comisia Europeană, prin comisarul francez Pierre Moscovici, a propus la începutul anului impozitarea veniturilor direct acolo unde au fost obţinute. Astfel şi-ar pierde atractivitatea modele fiscale precum cele din Luxemburg.    

Pierrre Moscovici a declarat pentru RTL că în UE nu mai există paradisuri fiscale. "Respectăm standardele internaţionale din domeniu." Dar simpla înfiinţare a unei firme offshore nu constituie un act ilegal.  

Ce ştiau oficialii Comisiei Europene  

Deutsche Welle susţine că oficiali ai Comisiei Europene par să fie mai puţin străini de informaţiile din ancheta Panama Papers decât s-ar putea crede. ”Micaela Domecq Solis-Beaumont, este un nume printre alte mii date publicităţii de presa internaţională în scandalul conturilor offshore din Panama. Femeia cu acest nume este însă soţia actualului comisar european pentru Energie şi Protecţia Climei, spaniolul Miguel Arias Canete.    

Din 2005, Micaela Domecq Solis-Beaumont, care provine dintr-o familie bogată, apare ca responsabilă juridic pentru firma "Rinconado Investment Group", o firmă offshore din Panama. Firma a existat în tot timpul în care Miguel Arias Canete a deţinut funcţii publice în Spania iar din 2014 la Bruxelles, în cadrul CE. Canete a fost chestionat mai întâi de unul din jurnaliştii care a analizat datele cunoscute acum sub numele de Panama Papers. Comisarul l-a informat apoi telefonic pe preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker despre posibila publicitate negativă care se poate isca.  

Unde poate duce inacţiunea   

„The Guardian“, una dintre cele peste 100 de instituţii media care au analizat documentele, afirmă că sentimentul lăsat de aceastea este că “regulile normale nu se aplică elitei globale”. “Într-o nouă epocă, aurită, taxele par – din nou – să se aplice numai oamenilor mici. Această impresie ar fi otrăvitoare oricând, dar este cu atât mai periculoasă în contextul politic de acum”, avertizează cotidianul, care aminteşte că soluţia promovată constant pentru criza economică a fost ca oamenilor de rând să li se ceară sacrificii suplimentare în numele austerităţii.  

„World Street Journal“ consideră că marea întrebare care apare în urma publicării documentelor este “cum atât de mulţi oficiali, din atât de multe guverne, au reuşit să strângă asemenea averi”. Panama Papers “oferă un punct de vedere inedit asupra globalizării, o hartă foarte precisă a problemelor subterane care vor duce, mai devreme sau mai târziu, dacă nu se iau măsuri, la prăbuşire”, scrie „Le Monde“.  

Nicio măsură “măsură nu va fi credibilă atât timp cât va persista senzaţia că o parte infimă a populaţiei este exonerată, pe ascuns, de îndatoririle comune şi de interesul general”, adaugă cotidianul francez, una dintre publicaţiile care a avut acces la documentele impresionante.   

“Panama Papers va fi un experiment natural interesant. Opinia publică din multe democraţii avansate, industrializate, va fi, cu siguranţă, furioasă pe liderii politici. Dar vor fi furioşi şi cei din Rusia, China şi din ţările cu regim autoritar din Orientul Mijlociu”, se întreabă  „Washington Post“.