Luptele, cele mai intense din ultimii 20 de ani, au continuat în noaptea de luni spre marţi de-a lungul liniei frontului.

Ministerul azer al Apărării a anunţat marţi dimineaţă decesul a încă 16 soldaţi în ultimele 48 de ore în confruntări, ceea ce ridică bilanţul provizoriu al ostilităţilor la cel puţin 64 de morţi în rândul militarilor şi civili de ambele părţi, potrivit unor anunţuri oficiale ale beligeranţilor.

„Armenia continuă tirurile asupra poziţiilor armatei azere şi a ţintelor civile din mitraliere şi mortiere de 120 mm”, a afirmat ministerul într-un comunicat.

La rândul său, aşa-zisul Minister al Apărării din Nagorno-Karabah a acuzat Azerbaidjanul de „continuarea agresiunii pe tot parcursul nopţii”. „Ei (azerii) au utilizat lansatoare multiple de rachete „Smerci” în sectorul sudic al liniei frontului”, se spune în comunicat.

Aceste declaraţii intervin în timp ce la Viena urmează să se reunească marţi Grupul OSCE de la Minsk cu privire la Nagorno-Karabah, coprezidat de Franţa, SUA şi Rusia, o structură responsabilă de găsirea unei soluţii la „conflictul îngheţat” de peste 20 de ani.

Potrivit AFP, separatiştii armeni, susţinuţi de Erevan, au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah la începutul anilor 90 după un război soldat cu aproximativ 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, în principal azeri. Nagorno-Karabah este populat astăzi în majoritate de armeni, la fel ca în epoca sovietică, când această enclavă armeană a fost atribuită de către conducerea sovietică Republicii Sovietice Socialiste Azerbaidjan.