„Niciodată nu am ascuns fonduri”, a fost reacţia şefului executivului de la Reykjavik când un ziarist al televiziunii publice suedeze SVT i-a adresat o întrebare pe acest subiect. „Parcă m-aţi acuza de ceva”, a adăugat el înainte de părăsi iritat întâlnirea cu presa.

Dar documentele societăţii panameze de consultanţă Mossack Fonseca, în posesia cărora a intrat Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ), ce le-a atribuit numele de 'Panama Papers', relevă că premierul islandez a deţinut împreună cu soţia sa o societate paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice. În anul 2009 el i-a cedat soţiei acţiunile sale în schimbul sumei simbolice de un dolar. De altfel, chiar soţia sa a recunoscut luna trecută existenţa acestei societăţi paravan.

Ales premier în anul 2013, David Gunnlaugsson a promis că guvernul său nu va repeta greşelile ce au împins Islanda în grava criză financiară din anul 2008, care a obligat atunci această ţară să ceară sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Trei bănci islandeze au dat faliment în urma acelei crize, aceste instituţii fiind copleşite de activele toxice, iar directorii lor au fost între timp judecaţi şi trimişi în închisoare. Chiar şi fostul premier Geir Haarde a fost adus în faţa justiţiei, dar nu a primit nicio condamnare, fiind în final considerat vinovat doar pentru neconvocarea rapidă a consiliului de miniştri.

Însă actualul premier se vede confruntat acum nu doar cu revelaţiile din „Panama Papers”, ci şi cu o moţiune de cenzură care va fi dezbătută săptămâna aceasta în legislativ, luni urmând să se desfăşoare în plus o manifestaţie împotriva sa la Reykjavik.