Evenimentele produse în apropierea liniei de încetare a focului în noaptea de vineri spre sâmbătă, sunt „cele mai serioase şi mortale de la acordul obţinut în 1994, când conflictul a făcut deja 30.000 de morţi", a declarat Hollande într-un comunicat.

După ce a amintit că i-a primit pe preşedinţii armean şi azer la Paris în octombrie 2014, Hollande şi-a reafirmat „angajamentul pentru o soluţionare paşnică, în cel mai scurt timp posibil".

Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut „celor două părţi o încetare a focului imediată şi reţinere pentru a evita noi victime".

Înaltul reprezentant al UE, Federica Mogherini, de asemenea „a cerut oprirea imediată a luptelor şi respectarea încetării focului", un apel repetat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjoer Jagland, aminteşte France Presse.

Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a cerut beligeranţilor „să reia negocierile în cadrul Grupului de la Minsk".

Cel puţin 30 de soldaţi au fost ucişi la graniţa Nagorno-Karabah în confruntări declanşate în noaptea de vineri spre sâmbătă între forţele azere şi armene, cele mai grave de la sfârşitul conflictului între Erevan şi Baku pentru controlul acestei regiuni separatiste.

Nagorno-Karabah, alipită Azerbaidjanului în epoca sovietică, a fost deja scena unui război ce a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, în principal azeri, între 1988 şi 1994. Regiunea este acum populată majoritar de armeni, aminteşte AFP.

În pofida semnării în 1994 a unui acord de încetare a focului, niciun tratat de pace nu a fost semnat.