„A rămâne înseamnă a participa”, a explicat Ministerul de Interne într-un comunicat. Banii vor fi puşi la dispoziţia municipalităţilor care primesc refugiaţi cu scopul ca aceştia „să poată deveni independenţi, să-şi găsească un loc de muncă, să meargă la şcoală sau să participe în alt mod la societatea olandeză cât mai repede posibil”.

Acordul cu municipalităţile prevede deci cursuri de olandeză în centrele de primire, ajutor pentru instruire şi centre care să permită refugiaţilor să facă voluntariat în aşteptarea unui permis de muncă, precizează ministerul.

În faţa celei mai grave crize a imigraţiei în Europa de la Al Doilea Război Mondial, Olanda a înregistrat în 2015 aproape 59.000 de cereri de azil provenind în majoritate de la sirieni, eritreeni şi irakieni.

În cadrul unui acord încheiat în noiembrie 2015 între guvern şi administraţiile locale, această ţară cu aproape 17 milioane de locuitori şi-a anunţat voinţa de a-şi dubla capacitatea de primire cu 42.500 de paturi şi locuri de cazare suplimentare.

Criza migraţiei a agravat disensiunile în societatea olandeză. Popularitatea Partidului pentru libertate (PVV, antiimigraţionist) al deputatului antiislamist Geert Wilders, a crescut rapid.

Viitoarele alegeri legislative sunt prevăzute abia în 2017, dar ultimele sondaje arată că PVV ar fi primul partid în parlament cu 33 de locuri din cele 150, faţă de 12 în prezent, dacă scrutinul ar fi organizat în aceste zile.