În rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul preşedinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu apar numele unor foşti miniştri care ar putea fi implicaţi în susţinerea proiectului de lege care ar fi adus profituri grupului Interagro.

În documentele procurorilor apar numele lui Emil Boc, Adriean Videanu, Ilie Sârbu, Gheorghe Pogea şi Vasile Puşcaş, dar şi trimiteri la Mircea Geoană şi Traian Băsescu.

Astfel, procurorii DNA au dispus "disjungerea şi continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare — dare de mită, cumpărare şi trafic de influenţă, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obţinerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenţei şi autorităţii unor persoane ce deţineau funcţii în partide politice pentru a obţine foloase necuvenite pentru altul".

În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că, pe parcursul urmăririi penale, au rezultat date în sensul că anumiţi miniştri au susţinut proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae, patronul Interagro, şi ar fi produs prejudicii evidente României, atât pe plan european, cât şi bugetului de stat.

Printre aceşti miniştri, actele de urmărire penală i-au evidenţiat pe fostul premier Emil Boc, fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare", pentru ca acesta să găsească soluţii pentru promovarea şi adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro.

Un alt nume vizat de anchetă este Vasile Puşcaş, ministru al Integrării Europene la acel moment, despre care Ioan Niculae şi Gheorghe Bunea Stancu au vorbit în mod repetat ca fiind unul dintre demnitarii care au susţinut interesele patronului Interagro.

De asemenea, în cazul fostului ministru Ilie Sârbu "au rezultat date în privinţa unei posibile implicări infracţionale, atâta timp cât acest ministru, în ciuda opoziţiei funcţionarilor publici din minister, cât şi a înalţilor funcţionari reprezentanţi ai României pe lângă Comisia Europeană, a semnat proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae şi a transmis respectivul document pe circuit în vederea avizării".

Mai mult, în privinţa lui Ilie Sârbu au rezultat date concrete că acesta s-ar fi întâlnit cu patronul Ioan Niculae şi că "ar fi discutat problematica acestui act normativ cu alţi politicieni şi demnitari (ex. Mircea Geoană, Gheorghe Bunea Stancu, etc.)".

Un alt aspect rezultat în timpul urmării penale se referă la posibila implicare şi a altor demnitari la care s-ar fi apelat pentru a-i determina pe miniştri şi funcţionari din instituţiile publice să promoveze şi să adopte actul normativ care l-ar fi avantajat pe Ioan Niculae.

Dintre asemenea politicieni, pe parcursul urmăririi penale a fost nominalizat explicit Mircea Geoană, preşedintele PSD şi al Senatului la acel moment, dar şi alţi politicieni şi demnitari, nominalizaţi nu prin nume, ci prin funcţie, de ex."preşedintele" — posibilă referire la contactarea acestuia de către patronul Ioan Niculae în contextul în care, chiar ministrul Ilie Sârbu confirmă că a fost abordat de la Preşedinţia României în acest scop.

"Din discuţiile telefonice rezultă că omul de afaceri Ioan Niculae ar mai fi discutat şi cu alte persoane, inclusiv demnitari, despre problematica actului normativ privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte, fiind folosite titulaturi generice ca 'preşedintele', afirmaţie care ar putea să conducă către preşedintele României la acel moment, Traian Băsescu, despre care Ioan Niculae afirmă că ar fi la curent cu 'problema' lui şi care a promis că se va adopta respectivul act normativ, chiar dacă asta ar însemna să se exercite presiuni asupra ministrului Ilie Sârbu", se arată în rechizitoriu.

Conform DNA, cercetările vor continua şi pentru a se stabili dacă intervenţiile asupra miniştrilor nominalizaţi au fost realizate de anumite persoane care au oferit şi primit sume de bani din partea lui Ioan Niculae, pentru a fi promovat şi adoptat actul normativ care ar fi avantajat grupul Interagro.

În acest caz, un exemplu ar fi Dorin Cocoş, faţă de care vor continua cercetările pentru a se stabili dacă a dat sau nu curs solicitărilor lui Ioan Niculae.

Procurorii DNA l-au trimis miercuri în judecată pe Ioan Niculae, administrator al SC Interagro SA şi SC Intervitt SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani; iar Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Conform DNA, în perioada ianuarie — martie 2009, patronul grupului SC Interagro SA, Ioan Niculae, a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, prin intermediul lui Bunea Stancu, a suspectului Said Baaklini şi a unei alte persoane, a unor funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice.

Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600.000.000 euro, reprezentat de vânzarea îngrăşămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.