„SUA provoacă perturbări (...) şi se plâng apoi că suntem neîncrezători faţă de ei”, a declarat ayatollahul Khamenei, în faţa a mii de muncitori reuniţi în capitala ţării.

„Pe hârtie, ei spun că băncile străine pot efectua tranzacţii cu Iranul, dar, în fapt, practică iranofobia pentru a împiedica relaţiile”, a continuat el.

Săptămâna trecută, Curtea Supremă din SUA a decis că Iranul trebuie să achite aproape 2 miliarde de dolari drept compensaţii din fonduri corespunzând unor obligaţiuni în care investise banca centrală a Iranului. Aceasta a contestat o decizie din 2014 a Curţii de Apel din New York prin care fondurile respective, aflate într-un cont la Citibank în New York, trebuiau transferate reclamanţilor americani. Potrivit băncii, Congresul şi-ar fi depăşit atribuţiile şi ar fi încălcat separaţia puterilor în stat prin adoptarea unei legi care intervenea într-un caz penal.

Judecătorii Curţii Supreme au stabilit însă că, prin decizia respectivă, legislativul american nu a încălcat separaţia puterilor în stat.

Cele 2 miliarde de dolari sunt reclamate de o mie de persoane, familiile unor victime ale unor atentate puse la cale sau sprijinite de Teheran. Reclamanţii au acuzat Teheranul că a furnizat sprijin material mişcării libaneze şiite Hezbollah, responsabilă de atentatul cu camion-capcană din 1983 asupra unei baze a puşcaşilor marini în Beirut, în care au murit 241 de militari americani, dar şi de alte atacuri soldate cu victime americane.

Miercuri, preşedintele iranian Hassan Rohani a calificat decizia drept furt pe faţă şi o mare dezonoare pentru justiţia americană. „Este o acţiune total ilegală şi contrară regulilor internaţionale şi imunităţii băncilor centrale”, a afirmat Rohani, conform site-ului preşedinţiei iraniene. Această „ostilitate făţişă din partea Statelor Unite contra poporului iranian va avea consecinţe”, a avertizat el.

Iranul a ameninţat luni SUA cu deschiderea unui proces la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) dacă aceşti bani vor fi 'deturnaţi' pentru despăgubirea victimelor atentatelor.

„Considerăm guvernul american responsabil de păstrarea fondurilor iraniene (în SUA), iar dacă acestea vor fi jefuite, vom depune plângere în faţa CIJ”, a declarat ministrul de externe Mohammad Javad Zarif.

Verdictul Curţii Supreme survine într-un context de apropiere dificilă în relaţiile americano-iraniene, în urma acordului în domeniul nuclear semnat în iulie 2016, la Viena, între marile puteri şi Teheran.

Băncile europene şi cele asiatice sunt în continuare reticente faţă de reluarea tranzacţiilor cu Iranul, temându-se că vor cădea sub incidenţa legislaţiei americane care continuă să sancţioneze Teheranul pentru susţinerea terorismului, încălcări ale drepturilor omului şi programul de rachete balistice.