„Consider că în criza refugiaţilor atitudinea cancelarului Merkel, precum şi cea a multor germani, a fost curajoasă”, afirmă preşedintele american, apreciind totodată că Angela Merkel a dat dovadă de un „adevărat leadership moral şi politic”. 

„Germania nu ar trebui să ducă singură - sau împreună cu alte câteva state - toată greutatea (crizei refugiaţilor n.red.)”, mai spune liderul de la Casa Albă, adăugând că 'recentul acord între Uniunea Europeană şi Turcia este un pas către o repartiţie mai justă a acestei responsabilităţi'.

Barack Obama va vizita duminică salonul industrial de la Hanovra, iar luni va participa la o „reuniune informală” cu Angela Merkel, cu preşedintele francez Francois Hollande, precum şi cu premierii britanic şi italian, David Cameron şi Matteo Renzi, pentru a aborda „marile subiecte internaţionale”. 

În interviul acordat cotidianului Bild, Obama a mai estimat că sub conducerea Angelei Merkel angajamentul Germaniei a crescut pe scena internaţională, iar această ţară joacă un rol tot mai semnificativ în politica mondială. El consideră de asemenea că participarea Berlinului la negocierile privind dosarul nuclear iranian şi la cele premergătoare încheierii acordului de la Paris privind schimbările climatice a fost decisivă. 

Doamna Merkel a ştiut să contribuie la „prezervarea unităţii europene în timpul agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei”, a continuat Obama elogiile la adresa şefei guvernului de la Berlin, pe care o califică drept „gardianul Europei” şi o descrie ca fiind „pragmatică şi concentrată asupra ceea ce într-adevăr se poate face”. 

„Ea gândeşte ce spune. Când spune că va face ceva, chiar o face. Am încredere în ea”, a spus mai departe liderul american, declarându-se mândru că Angela Merkel este prietena lui. 

Ca efect al politicii uşilor deschise faţă de migranţii extracomunitari promovată de Angela Merkel, în Germania au ajuns anul trecut aproape 1,1 milioane de migranţi veniţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Această situaţie a provocat resentimente în rândul unei părţi a populaţiei germane şi o creştere a popularităţii naţionaliştilor, în paralel cu scăderea popularităţii cancelarului Merkel. Politica ei generoasă de azil este contestată şi de unii membri din interiorul coaliţiei guvernamentale, dar acest fapt nu a determinat-o să-şi revizuiască politica privind migranţii. 

Germania a susţinut mecanismul de repartizare în statele UE a 160.000 de refugiaţi prin cote obligatorii, impus în luna septembrie, iar de atunci Angela Merkel a cerut de mai multe ori adoptarea unor cote obligatorii permanente pentru redistribuirea automată între ţările UE a tuturor migranţilor ce vor mai sosi în blocul comunitar, idee ce se regăseşte şi în planul de reformare a sistemului european de azil propus recent de Comisia Europeană. 

Relaţiile Germaniei cu SUA au trecut printr-o perioadă dificilă anul trecut, în urma dezvăluirilor făcute de site-ul Wikileaks şi de fostul agent american Edward Snowden, ale căror relatări fac referire la vaste operaţiuni de spionaj clasic şi electronic desfăşurate de serviciile secrete americane împotriva Germaniei. Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA) ar fi interceptat inclusiv telefonul Angelei Merkel, dar şi alţi cancelari germani şi guvernele lor ar fi fost de asemenea obiective ale spionajului american. 

Totuşi, în luna aprilie presa germană a relatat că NSA a beneficiat de colaborarea Serviciului Federal de Informaţii german (BND) în culegerea de informaţii despre politicieni germani şi europeni, precum şi despre companii europene, mai ales din sectorul apărării, operaţiuni despre care guvernul de la Berlin ar fi fost informat de contraspionajul său încă din anul 2008, dar nu a luat nicio măsură.