În 2014, ţările comunitare au acordat azil unui număr de puţin peste 180.000 de solicitanţi. 

Procedurile de azil în Uniunea Europeană constituie adesea un proces îndelungat, care poate dura câteva luni. 

Sirienii formează mai mult de jumătate din cei cărora li s-a acordat statutul de refugiat sau o altă formă de protecţie în UE, urmaţi de eritreeni (8%) şi de irakieni (7%). Aproape toţi sirienii care au ajuns în Uniunea Europeană şi-au văzut aprobate cererile. 

Germania, principala ţară de destinaţie în actuala criză a migranţilor, a acordat anul trecut protecţie unui număr de 148.215 persoane, o creştere cu 212% comparativ cu 2014. Peste 100.000 dintre aceşti solicitanţi proveneau din Siria, potrivit Eurostat. 

Pe locul al doilea s-a aflat Suedia, cu 34.470 de cereri de azil aprobate, urmată de Italia - 29.630, Franţa - 26.015, Marea Britanie - 17.920, Austria - 17.750, Olanda -17.045. 

Statele membre cu cele mai puţine cereri aprobate - sub 100, au fost Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia şi Slovacia. 

Potrivit Eurostat, statele UE au preluat şi refugiaţi direct din afara teritoriului Uniunii, de pildă din tabere de refugiaţi din vecinătatea Siriei. Peste 8.000 de persoane au ajuns în UE pe această cale în 2015, majoritatea în Marea Britanie, Suedia şi Finlanda.