„În pofida anunţului unei retrageri parţiale, vedem că Rusia menţine o prezenţă militară considerabilă pentru a susţine regimul lui (Bashar) al-Assad în Siria”, a declarat Stoltenberg, potrivit căruia, chiar dacă în dificultate, încetarea focului rămâne cea mai bună bază pentru o soluţie negociată paşnică la criză.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a cărui armată participă la operaţiunile din Siria, a anunţat luna trecută retragerea celei mai mari părţi a trupelor ruse de pe teritoriul sirian, la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistiţiu între regim şi rebeli, la iniţiativa Moscovei şi a Washingtonului.

Dar numeroase cazuri de încălcări ale armistiţiului şi situaţia umanitară cumplită în teren au avut un impact major asupra negocierilor desfăşurate la Geneva între regim şi principalele grupări ale opoziţiei. Aceasta din urmă a anunţat că nu mai poate să continue discuţiile în Elveţia în timp ce sirienii mor în fiecare zi, mai ales din cauza bombardamentelor.

Cel puţin 44 de civili au fost ucişi marţi în urma raidurilor aeriene efectuate probabil de aviaţia siriană în două pieţe din provincia Idlib (nord-vest), controlată de Frontul Al-Nosra, ramura siriană a Al Qaida, grupare exclusă la fel ca Statul Islamic (SI) din armistiţiul în vigoare de la sfârşitul lunii februarie, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO).

În pofida îngheţului din relaţiile bilaterale ca urmare a crizei ucrainene, NATO şi Moscova au avut discuţii deschise miercuri la Bruxelles, pentru prima oară în aproape doi ani, dar fără a soluţiona dezacordurile profunde.

Membru al Alianţei, Turcia a doborât în noiembrie trecut un bombardier rus Su-24 acuzat că a încălcat spaţiul său aerian la frontiera cu Siria, într-un incident ce a provocat o gravă criză diplomatică între Ankara şi Moscova.