Uniunea Europeană depinde de Turcia pentru acest acord ai cărui susţinători au spus că a contribuit la oprirea afluxului de refugiaţi şi imigranţi prin Marea Egee către Grecia de la intrarea sa în vigoare în aprilie, în pofida criticilor organizaţiilor de apărare a drepturilor omului. 

Conform acordului, Turciei i s-a promis o mai mare finanţare din partea UE pentru refugiaţii care trăiesc pe teritoriul său, relansarea negocierilor de aderare la UE, blocate de mult timp, şi o mai rapidă liberalizare a regimului de vize. 

În schimb, Turcia s-a angajat să prevină plecarea imigranţilor şi refugiaţilor de pe teritoriul său către Europa pe rute ilegale şi să îi ia înapoi pe cei care ajung în blocul comunitar. 

Însă premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat luni că Ankara nu mai trebuie să îşi onoreze acordul dacă UE nu va relaxa regimul de vize până în iunie. 

„Ca parte a acordului, avansăm spre liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci. Turcia trebuie să îndeplinească însă toate condiţiile rămase", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. 

„Liberalizarea vizelor ţine de respectarea criteriilor. Criteriile nu vor fi relaxate în cazul Turciei", a spus el. 

Liberalizarea regimului de vize pentru Turcia, ţară cu o populaţie de 75 de milioane de locuitori, este extrem de controversată în rândul statelor din UE, unele temându-se că măsura va deschide calea pentru o şi mai mare imigraţie de musulmani către blocul comunitar, care se luptă deja cu cea mai gravă criză a migraţiei de după cel de-Al Doilea Război Mondial. 

Peste 1,1 milioane de refugiaţi şi imigranţi au ajuns în UE anul trecut, majoritatea prin Grecia, venind din Turcia. Însă sosirile zilnice s-au redus semnificativ după intrarea în vigoare a acordului dintre Ankara şi Bruxelles.