În cursul acestui nou vot pentru alegerea unui şef al executivului, primul ministru încă în exerciţiu Enda Kenny, şef al partidului de centru-dreapta Fine Gael, a obţinut sprijinul a 52 de deputaţi, adică cu unul în plus faţă de votul precedent, desfăşurat săptămâna trecută.

Contracandidatul lui, Micheal Martin, liderul Fianna Fail, alt partid mare al ţării, tot de orientare centru-dreapta, a obţinut 43 de voturi, în timp ce pentru alegerea unui şef al guvernului sunt necesare minimum 80 de voturi.

Alegerile legislative din 26 februarie nu au permis formarea unei majorităţi. Fine Gael a obţinut 50 din cele 158 de locuri ale parlamentului (faţă de 76 la scrutinul precedent, în 2011), în timp ce Fianna Fail s-a clasat pe poziţia a doua, cu 44 de locuri.

O soluţie ar putea fi formarea unei alianţe între Fine Gael şi Fianna Fail, ale căror programe sunt apropiate. Dar aceste partide, emanate din două tabere opuse din războiul civil irlandez (1922-1923), păstrează încă povara istoriei lor.

Adresându-se parlamentului după vot, Kenny l-a invitat pe Martin să se întâlnească pentru a explora împreună posibilitatea formării unui guvern, susţinând necesitatea de a dota ţara cât mai curând cu un executiv.

Martin a răspuns însă că nu dispune de mandat pentru a forma o astfel de coaliţie. „Fianna Fail estimează că un guvern minoritar este singura soluţie credibilă", a spus el.

Partidul republican Sinn Fein, fostă aripă politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), a devenit a treia forţă în parlament, cu 23 de locuri, dar s-a ţinut la distanţă de discuţiile pentru formarea unui guvern.

Partenerul de coaliţie al lui Fine Gael în decursul ultimilor cinci ani, Partidul Laburist, a obţinut doar 7 deputaţi, faţă de 37 cât a avut anterior.

Kenny îşi prezentase demisia după primul vot în 10 martie, dar a rămas în funcţie până la formarea unei coaliţii guvernamentale şi alegerea altui şef al guvernului în locul lui.