Femeia avea toate calificările necesare pentru a fi angajată ca profesoară la o şcoală. În momentul în care a fost adusă în discuţie purtarea baticului, aceasta a fost exclusă din competiţie, conform propriilor declaraţii. Este vorba despre o ”discriminare inadmisibilă”, argumentează avocata acesteia.

Acum instanţa cercetează cazul, rezultatul procesului fiind definitoriu nu numai pentru cariera tinerei profesoare, ci pentru cum va trata capitala Germaniei pe viitor problema purtării baticului, din perspectivă legală.

Se ştie deja cum văd germanii această chestiune. Oficiul Federal Antidiscriminare (ADS) a publicat un studiu, conform căruia 57 procente din cei intervievaţi nu îşi doresc profesoare care să poarte batic în timpul orelor. 42 procente nu au nimic împotrivă. Interesant este însă că majoritatea respondenţilor nu este de acord nici cu purtarea anumitor simboluri creştine sau evreieşti de către profesori.

În acelaşi timp, jumătate din germani consideră că diversitatea religioasă creată mai ales prin venirea refugiaţilor ar putea duce la conflicte. O treime e de părere că refugiaţii reprezintă un câştig pentru multiculturalismul din Germania.[Kippa, văl musulman]Încalcă Berlinul constituţia?

Şi în Berlin părerile sunt împărţite. În momentul de faţă, în capitală există o ”lege a neutralităţii”, care interzice profesorilor, poliţiştilor şi judecătorilor purtarea simbolurilor religioase. Legea a fost reconfirmată de Senatul Berlinului, în toamna anului trecut, deşi ea a intrat în vigoare încă din 2005. În paralel însă, Curtea Constituţională a Germaniei a respins interzicerea generalizată a purtării basmalei de către profesoarele musulmane. Excepţie ar face cazurile în care sunt ameninţate ”neutralitatea şi liniştea” în instituţiile de învăţământ.

În Franţa, subiectul este mult mai controversat. Credincioasele care îşi acoperă integral corpul sau faţa sunt amendate cu 150 euro. Cantonul elveţian Tessin planifică să interzică burka în spaţiile publice începând din această vară. Încălcarea acestei reguli ar putea fi pedepsită cu amenzi uriaşe de 10.000 euro.

Senatorul pentru Interne al Berlinului, Frank Henkel (CDU), a declarat în urmă cu un an că ”Legea (neutralităţii) s-a dovedit a fi foarte utilă în practică, într-o metropolă atât de diversă cum e Berlinul”. Nu sunt vizate numai veşmintele musulmane, ci şi kipaua sau crucea, Berlinul fiind primul oraş din Germania care a introdus o astfel de legislaţie. Judecătorii vor decide acum dacă ea contravine constituţiei sau nu.