Ancheta a urmărit să descopere nivelul migraţiei în rândul minorilor neînsoţiţi în Europa şi discrepanţele flagrante între felurile în care sunt trataţi de la o ţară la alta.

Autorii anchetei au cerut date de la guvernele a 29 de ţări (27 de state membre ale UE, plus Norvegia şi Elveţia), însă numai 17 au oferit informaţii - Suedia, Germania, Austria, Ungaria, Norvegia, Olanda, Italia, Belgia, Marea Britanie, Finlanda, Elveţia, Danemarca, Polonia, Slovenia, Letonia, Slovacia şi Croaţia. Dintre ţările mari, Spania a refuzat să coopereze, iar Franţa a precizat că va face publice ulterior aceste date oficiale.

După colectarea datelor, jurnaliştii de investigaţie au descoperit că cel puţin 95.070 de copii neînsoţiţi au aplicat pentru azil în Europa în 2015, comparativ cu 23.572 în 2014.

Cifra este mult mai mare decât estimările anterioare şi oferă cel mai clar tablou de până acum privind amploarea migraţiei printre minorii neînsoţiţi în contextul crizei refugiaţilor de anul trecut.

Copiii sunt trataţi extrem de diferit de către autorităţile fiecărui stat, unele folosind metode controversate precum raze X la încheietura mâinii pentru a stabili vârsta.

Această cifră ridică întrebări serioase nu doar în privinţa capacităţii statelor de a face faţă afluxului de imigranţi, ci şi în privinţa situaţia copiilor şi a viitorului lor nesigur.

Din cele 17 ţări care au oferit date, Suedia a înregistrat cele mai multe solicitări de azil din partea copiilor neînsoţiţi în 2015 - 35.369. Urmează Germania - 14.439, Austria - 9.331 şi Ungaria - 8.804.

Peste 1,2 milioane de refugiaţi şi imigranţi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii au ajuns anul trecut în Europa în căutare de azil, fugind de războaiele şi de sărăcia din ţările lor.

Printre ei s-au numărat şi zeci de mii de copii. Mulţi dintre ei fie erau orfani, fie au fugit fără familie, fie s-au separat de părinţi pe drum.