„Acesta este primul caz publicat în care se dovedeşte o legătură (între Zika şi mielită), din cauza prezenţei virusului în lichidul cefalorahidian (al pacientei), la nouă zile după apariţia semnelor clinice", a declarat marţi pentru AFP Annie Lannuzel, o cercetătoare de la Institutul Naţional francez pentru Sănătate şi Cercetare Medicală (Inserm), ale cărei lucrări au fost publicate în revista The Lancet.

Mielita, o afecţiune rară, poate lăsa sechele motrice grave.

Alte virusuri - ca cel al varicelei, zonei zoster, herpesuri, etc. - susceptibile să provoace mielite au fost îndepărtate, testele sangvine efectuate dovedindu-se negative, a precizat Lannuzel.

Pacienta, în vârstă de 15 ani, prezenta în faza acută a infectării sale cu Zika, „un deficit motor la nivelul tuturor celor patru membre, asociat cu dureri foarte intense şi cu o retenţie acută a urinei", au anunţat marţi într-un comunicat comun Inserm şi Centrul Naţional francez de Cercetare Ştiinţifică (CNRS).

Ea a fost internată la jumătatea lui ianuarie într-un spital din Pointe-à-Pitre, în Guadelupa, cu o hemiplegie stânga. "În prezent pacienta este spitalizată în continuare, însă viaţa nu-i este în pericol. Ea prezintă semne de slăbiciune moderată la ambele picioare, însă merge din nou fără ajutor", precizează Insern şi CERN.

„Acest caz consolidează ipoteza naturii neurotropice a virusului Zika. El scoate în evidenţă existenţa unor complicaţii neurologice în faza acută a infecţiei. (Cazurile de) sindrom Guillain-Barré sunt complicaţii postinfecţioase", relevă cele două instituţii.

În cazurile de Guillain-Barré, Zika afectează nervul periferic, în timp ce în cazul mielitei el afectează măduva spinării, a precizat cercetătoarea, adăugând că tratamentul a constat în injectarea unor doze mari de cortizon.