Contextul conferinţei de la Washington este cu atât mai dramatic, cu cât summitul, al patrulea de acest fel, va începe la doar o săptămână după atentatele de la Bruxelles revendicate de gruparea Stat Islamic şi pe fondul informaţiilor despre un ipotetic atentat „terorist nuclear”.

Vinerea trecută, presa belgiană relata că celula islamistă bruxelleză care a comis atacurile de la 22 martie intenţiona să fabrice o „bombă murdară” radioactivă, concluzie survenită în urma informaţiei că doi dintre atacatorii sinucigaşi de la Bruxelles, fraţii El Bakraoui, au supravegheat prin mijloace video locuinţa unui expert nuclear belgian.

De altfel, la două zile după tragedia de la Bruxelles, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Yukiya Amano, avertiza într-un interviu acordat AFP: „Terorismul se răspândeşte, iar posibilitatea ca materiale nucleare să fie folosite nu poate fi exclusă”.

La rândul său, coordonatorul UE pentru lupta antiteroristă, Gilles de Kerchove, atrăgea atenţia, în ediţia de sâmbătă a cotidianului La Libre Belgique, că un eventual atac cibernetic şi preluarea sub control a „centrului de comandă al unei centrale nucleare” de către jihadişti ar putea surveni „mai devreme de cinci ani”.

O dovadă a îngrijorării Washingtonului este şi faptul că acesta a propus Belgiei asistenţă pentru 'protejarea infrastructurilor nucleare' ale ţării, care a desfăşurat deja militari în jurul centralelor sale.

Deşi summitul privind securitatea nucleară nu va fi dedicat exclusiv riscului terorist, statele participante la coaliţia militară antijihadistă se vor reuni în marja conferinţei.

După cum a explicat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Peter Cook, Statele Unite „se tem că arme de distrugere în masă ar putea să cadă în mâinile teroriştilor”. La Casa Albă, consilierul adjunct pentru securitate naţională, Benjamin Rhodes, a admis că „organizaţii teroriste îşi propun de ani întregi să achiziţioneze materiale nucleare”.

Chiar dacă puţini experţi consideră că SI ar putea să se doteze cândva cu arma atomică, sunt mulţi cei care se tem că gruparea jihadistă ar putea intra în posesia unor cantităţi de uraniu sau plutoniu cu care să încerce asamblarea unei 'bombe murdare'. Un astfel de dispozitiv nu ar provoca o explozie nucleară, dar radioactivitatea produsă ar avea grave consecinţe sanitare, psihologice şi economice.

Potrivit datelor de care dispune AIEA, în ultimii 20 de ani în lume au avut loc în jur de 2.800 de incidente referitoare la trafic, deţinere ilegală sau pierdere de materiale nucleare.
Experţi americani în neproliferare nucleară estimează că, la sfârşitul lui 2014, stocurile mondiale de uraniu înalt îmbogăţit se ridicau la 1.370 de tone, cea mai mare parte aflate în Rusia.

În cele două zile ale summitului de la Washington, preşedintele american Barack Obama va fi gazda a în jur de 50 de înalţi demnitari străini, printre care omologii săi chinez Xi Jinping, sud-coreean Park Geun-Hye şi turc Recep Tayyip Erdogan, dar şi premierul japonez Shinzo Abe.

În schimb, vor absenta preşedintele rus Vladimir Putin, a cărui ţară rămâne o putere nucleară majoră, şi liderii Iranului şi Coreii de Nord, state cu programe nucleare controversate.

„Liderii planetei se confruntă cu o alegere foarte clară: se vor angaja să crească securitatea nucleară sau îşi vor reduce eforturile?”, se întreba în această săptămână centrul de studii Belfer Center, notând că 'răspunsul lor va determina nivelul riscului ca grupări teroriste precum SI să pună mâna pe materiale nucleare pentru a fabrica o bombă rudimentară'.

În opinia lui James Lewis, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), o parte a soluţiei constă „într-o cooperare internaţională esenţială în scopul punerii laolaltă a celor mai bune practici în materie de apărare”.