„Terorismul se propagă şi posibilitatea folosirii materialelor nucleare nu poate fi exclusă (...) Statele membre trebuie să manifeste un interes sporit pentru consolidarea securităţii nucleare”, a indicat şeful AIEA.

O ilustrare a acestor riscuri este şi apariţia repetată a unor drone neidentificate deasupra centralelor nucleare franceze, ultimul incident de acest fel producându-se miercuri.

În urma percheziţiilor efectuate în luna decembrie, după atentatele de la Paris, poliţia belgiană a obţinut circa zece înregistrări video ce relevă că presupuşii terorişti au urmărit un înalt responsabil al industriei nucleare belgiene, presa din această ţară susţinând că aceste acţiuni de supraveghere au fost făcute chiar de fraţii Ibrahim şi Khalid Bakraoui, doi dintre atacatorii kamikaze care au participat marţi la atentatele de la Bruxelles.

Pe lângă riscul unui atac direct asupra vreuneia dintre cele aproximativ 1.000 de instalaţii nucleare existente în prezent în lume, ameninţarea principală este reprezentată de furtul materialelor radioactive, subliniază Yukiya Amano.

În ultimele două decenii, AIEA a inventariat aproape 2.800 de cazuri de trafic, de deţinere ilegală sau de 'pierdere' a unor asemenea substanţe, un astfel de incident înregistrându-se anul trecut în Irak. Şi 'este foarte posibil ca acesta să fie doar vârful aisbergului', notează directorul acestei organizaţii.

Iar o mână de plutoniu care ar ajunge în posesia unei grupări teroriste ar fi suficientă pentru confecţionarea unei bombe atomice 'rudimentare', scenariu care astăzi nu mai este imposibil, întrucât 'teroriştii au mijloacele, cunoştinţele şi informaţiile' pentru a realiza o asemenea bombă, explică în continuare Yukiya Amano.

În lume există suficient plutoniu şi uraniu îmbogăţit pentru a produce echivalentul a 20.000 de bombe de puterea celor de la Hiroshima, avertizează şi un grup de experţi reuniţi în Panelul internaţional pentru materialele fisionabile.

De fapt, o organizaţie precum Statul Islamic ar putea să confecţioneze cu uşurinţă o 'bombă murdară', care ar răspândi substanţe radioactive cu ajutorul detonării unui exploziv clasic, mai atenţionează AIEA. Iar 'bombele murdare ar fi de ajuns pentru a stârni panică în orice mare oraş al lumii', completează Amano.

Mai mult decât atât, pentru o astfel de bombă nu este nevoie de uraniu îmbogăţit şi nici de plutoniu. Ea ar putea fi confecţionată pe baza materialelor nucleare larg răspândite în spitale sau universităţi, unde măsurile de protecţie sunt mai relaxate faţă de cele din instalaţiile nucleare clasice.

Dar statele adesea subestimează acest tip de ameninţare, iar unele nu recunosc pericolul reprezentat de terorismul nuclear, atenţionează la rândul său şeful autorităţii nucleare a ONU. O dovadă a acestui fapt este că un amendament la Convenţia pentru protecţia fizică a materiilor şi instalaţiilor nucleare, care ar obliga statele să ia măsuri de protecţie sporite, nu a intrat în vigoare nici la 11 ani după adoptarea lui, întrucât încă nu s-a întrunit numărul minim de ratificări.