Cu toate acestea, au existat presupuneri conform cărora activitatea acestei structuri ar produce efecte distructive. Până de curând, acestea nu au putut fi demonstrate în mod direct, însă acest studiu sugerează faptul că particulele subatomice ale materiei întunecate au o densitate atât de mare, încât există şansa ca ele să se transforme în găuri negre, potrivit Descoperă.

Se presupune că materia întunecată este formată din particule care au aceeaşi masă cu cea a protonilor, însă interacţionează mult mai slab cu materia decât o fac aceştia. Până acum, corpusculii consideraţi a avea cele mai mari şanse de a face parte din structura materiei întunecate sunt particulele masive slab interactive. Conform ipotezelor emise până în acest moment, acestea ar avea o masă de 100 de ori mai mare decât cea a protonilor.

Conform experţilor danezi, o particulă subatomică având o masă atât de mare sugerează faptul că ea s-ar putea transforma într-o gaură neagră miniaturală. De asemenea, specialiştii au arătat în studiul lor că un astfel de corpuscul, denumit "materie întunecată interactivă de tip Plank", ar fi apărut iniţial în primele momente de la declanşarea Big Bang-ului.

Prima ipoteză privind existenţa materiei întunecate a fost formulată de astronomul olandez Jacobus Kapteyn, în anul 1922.

Cercetările privind structura noii particule descoperite de cercetători continuă şi în momentul de faţă. Drept urmare, oamenii de ştiinţă nu pot da, deocamdată, un răspuns clar privind originea materiei întunecate.