Studiul a fost realizat pe baza unor date culese în Polinezia franceză, unde epidemia Zika a afectat două treimi din populaţie în perioada octombrie 2013-aprilie 2014.
Maladia provoacă - în 20 până la 30% din cazuri - o deficienţă respiratorie, iar în ţările bogate o rată a deceselor de până la 5%. Acest sindrom neurologic rar apare în urma altor infecţii virale (gripă, febră Dengue, infectare cu virusul Nilului de Vest), dar şi - în mod deloc neglijabil - în urma unei infecţii bacteriene (Campylobacter).

În contextul în care în Brazilia se înregistrează 1,5 milioane de cazuri de infecţii cu Zika iar în alte părţi în America de Sud câteva zeci de mii - spre exemplu peste 40.000 în Columbia -, cercetătorii avertizează în legătură cu riscul depăşirii capacităţii secţiilor de terapie intensivă, în special în afara zonelor urbane.

"În zonele care vor fi atinse de epidemia virusului Zika, este necesar să ne gândim, atunci când există această posibilitate, la o consolidare a capacităţii terapiei intensive, deoarece ştim că un anumit număr de pacienţi vor dezvolta un SGB, iar în rândul acestora 30% vor avea nevoie de o asistenţă respiratorie", a declarat pentru AFP profesorul Fontanet.

Totodată, în marea majoritate a cazurilor, infecţia cu virusul Zika - împotriva căruia nu există vreun vaccin sau tratament curativ - este benignă, aminteşte epidemiologul.
Sindromul Guillain-Barré - care poate să antreneze de asemenea o paralizie a membrelor şi o dificultate respiratorie - a fost diagnosticat la 42 de pacienţi, dintre care 16 au fost transferaţi la reanimare, pentru a beneficia de o asistenţă respiratorie. Niciunul dintre ei nu a murit.

"Riscul dezvoltării unui sindrom Guillain-Barré a fost estimat la 2,4 la 10.000 de infecţii cu virusul Zika", a subliniat profesorul Fontanet.
Cercetătorii estimează că au îndepărtat un rol al febrei Dengue în incidenţa acestor afecţiuni neurologice. Ei relevă de asemenea că o infecţie cu Dengue în trecut nu sporeşte riscul de a face un SGB - în rândul pacienţilor infectaţi cu virusul Zika. O temere în acest sens a apărut deoarece regiuni afectate de Zika sunt adesea afectate totodată de Dengue.

Potrivit profesorului Fontanet, legăturile sunt la fel de puternice ca atunci când spunem că "tutunul este cauza cancerului de plămâni", în pofida faptului că acest studiu nu permite să se explice mecanismul prin care virusul antrenează sindromul neurologic.

Această afirmaţie are la bază trei dovezi, spune profesorul, citând creşterea numărului cazurilor care prezintă acest sindrom în timpul epidemiei polineziene - numărul lor a fost de aproximativ 20 de ori mai mare în comparaţie cu nivelul obişnuit -, şi apariţia simptomele infecţiei cu Zika cu o săptămână înainte de apariţia simptomelor neurologice.

A treia dovadă, adaugă el, este faptul că "am descoperit că virusul Zika a fost prezent recent (în proporţie de) 100% în rândul pacienţilor afectaţi de Guillain-Barré", în cadrul testelor sangvine vizând căutarea unor anticorpi, iar "la 93% dintre aceşti pacienţi aceşti anticorpi apăruseră recent".

Studiul a fost salutat de către unii experţi. "Acest studiu furnizează proba cea mai convingătoare de până acum a (existenţei) unei legături între infecţia cu virusul Zika şi sindromul neurologic Guillain-Barré", a declarat Jeremy Farrar, directorul Wellcome Trust din Marea Britanie.

"Amploarea crizei care se desfăşoară în America Latină ne-a luat pe toţi prin surprindere şi este necesar să fim pregătiţi să facem faţă şi altor complicaţii neprevăzute în săptămânile şi lunile care vor veni", a subliniat el.
Însă alţi experţi sunt mai circumspecţi, apreciind că rezultatele nu sunt concludente şi că nu se pot aplica în mod direct altor regiuni afectate. "Sunt necesare eforturi suplimentare înainte ca aceleaşi concluzii să poată să fie extinse la epidemia Zika din America de Sud", a declarat Peter Barlow, un purtător de cuvânt al British Society for Immunology.