Astfel, nu mai puţin de zece diplomaţi ruşi, aflaţi la post în Suedia, sunt de fapt spioni, relevă Säkerhetspolisen (SAPO, poliţia siguranţei statului suedez), care susţine că „spionii ruşi” mai efectuează misiuni sub acoperirea de angajaţi ai unor companii aeriene sau de oameni de afaceri ai unor firme care operează în Suedia.

Presupuşi agenţi ruşi au fost identificaţi pe teritoriul Suediei în special pe parcursul ultimilor trei ani, citează şi Radio Sweden din acelaşi document.

Rusia desfăşoară în Suedia un război psihologic al cărui obiectiv este de a manipula opinia publică şi a influenţa luarea deciziilor politice, recurgând la „mişcări extremiste, operaţiuni de informare şi campanii de dezinformare”, potrivit raportului.

„În afară de serviciile de informaţii şi de securitate ruseşti, observăm organe de presă şi agenţii de informaţii ruseşti, posedând resurse imense şi funcţionând din ce în ce mai mult ca instrumente loiale administraţiei de stat. Aceste grupuri mediatice, între care Sputnik şi RT, lucrează atât în Rusia, cât şi în străinătate”, se mai afirmă în document.

Potrivit lui Wilhelm Unge, responsabil de contraspionaj în cadrul SAPO, care figurează printre autorii raportului, Rusia şi-a extins metodele de influenţă asupra altor state pe fondul crizei din Ucraina.

„Rusia vorbeşte ea însăşi despre un „război nelinear”. Pentru noi este un termen bun, pentru că el arată că nu este vorba doar despre metode militare, ci şi economice, politice, diplomatice şi informaţionale”, a declarat Unge jurnaliştilor, prezentându-le raportul. El a evocat printre metodele utilizate scrisori false al căror expeditor este neidentificabil, incursiuni aeriene ruseşti, demersuri politice, măsuri adoptate ca ripostă sancţiunilor, spionarea structurilor civile şi militare.

Analistul a citat de asemenea, printre metodele „războiului nelinear”, comentariile din rubricile reţelelor de socializare.

„O activitate atât de bine coordonată a Rusiei este foarte preocupantă”, a semnalat Unge, estimând că Rusia este interesată în special de discuţiile despre aderarea Suediei la NATO şi ar dori ca divergenţe să izbucnească în cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea accelera ridicarea sancţiunilor. Raportul evocă, de asemenea, activităţile serviciilor de informaţii ruseşti pe teritoriul suedez. „Potrivit SAPO, o treime dintre diplomaţii aflaţi la post în Ambasada Rusiei la Stockholm sunt agenţi de informaţii”, se afirmă în document.

„Constatăm activităţi de spionaj în toate domeniile: politic, economic, militar etc. Imaginea de ansamblu este foarte deranjantă”, mai spune Unge, care subliniază că actualii agenţi ruşi sunt mult mai educaţi şi, de multe ori, mai tineri decât cei din perioada sovietică, interesul lor major îndreptându-se spre achiziţionarea de tehnologie avansată.

Unor angajaţi ai Ambasadei Rusiei li s-a cerut să părăsească ţara în 2015, aminteşte SAPO, care conchide că spionajul rusesc reprezintă cea mai mare ameninţare pentru Suedia, devansând periculozitatea altor servicii secrete, precum cele ale Iranului şi Chinei, de asemenea foarte active.
Anterior, directorul Comunităţii serviciilor de informaţii din SUA, James Clapper, acuzase Rusia că şi-a intensificat războiul informaţional, afirmând că Moscova încearcă să discrediteze Occidentul, să-i „submineze consensul referitor la Rusia”, subliniind „rolul Rusiei ca principală putere mondială care ar trebui să dea dovadă de responsabilitate”.