Marţi, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a izbit din plin de reticenţele ciprioţilor (greci) şi a recunoscut, la încheierea unei întrevederi la Ankara cu premierul turc, Ahmet Davutoglu, că drumul spre un acord rămâne presărat cu numeroase capcane. „Nu este o sarcină uşoară şi trebuie să facem aceasta corect. Este clar că rămân încă multe de făcut”, a declarat Tusk.

Anterior, la Nicosia, Anastasiades i-a spus din nou liderului european că ţara sa „nu are intenţia să aprobe deschiderea de noi capitole” în negocierile de aderare a Turciei la UE dacă Ankara „nu-şi respectă obligaţiile”.

În afară de ameninţarea cipriotă, Tusk a recunoscut el însuşi că problema legalităţii planului pus pe masa discuţiilor rămâne una „problematică”. „Propunerea turcă stabilită cu Germania trebuie încă reechilibrată, pentru ca ea să poată fi acceptată de către cele 28 de state membre şi de instituţiile europene”, a spus Tusk.

Planul prevede readmiterea de către Turcia a tuturor imigranţilor sosiţi clandestin în Grecia, inclusiv solicitanţii de azil sirieni care fug de războiul din ţara lor. În schimb, europenii se angajează, pentru fiecare sirian trimis în Turcia, să accepte un solicitant de azil sirian pe teritoriul lor.

În plus faţă de accelerarea discuţiilor de aderare, Turcia cere dublarea ajutorului promis de către UE de la trei la şase miliarde de euro, pentru găzduirea imigranţilor şi ridicarea, începând de la sfârşitul lunii iunie, a vizelor impuse cetăţenilor săi care vor să călătorească în Uniunea Europeană.

„Am stabilit astăzi (marţi) o listă pe puncte ce trebuie soluţionate dacă vrem să ajungem la un acord până vineri”, a afirmat Tusk la Ankara.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Turcia rămân perturbate în legătură cu problema Ciprului, divizat de la invadarea părţii de nord a insulei de către armata turcă în 1974, ca reacţie la o tentativă de lovitură de stat a naţionaliştilor greci (sud) vizând unirea Ciprului cu Grecia.

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene, dar nerecunoscută de către Ankara, blochează din 2009 şase capitole cheie ale negocierilor, îngheţând de facto procesul de aderare. La rândul său, Ankara interzice accesul în porturile şi aeroporturile sale pentru navele şi avioanele provenite din partea de sud (greacă) a Ciprului. Speranţele privind un acord intercipriot au crescut totuşi recent, odată cu reluarea negocierilor dintre liderii ciprioţi grec şi turc în mai 2015, sub egida ONU.