Într-o declaraţie cu ocazia împlinirii a cinci ani de la declanşarea acestei crize, el a spus că distrugerile care au răvăşit Siria după zilele de speranţă din martie 2011 nu erau de neevitat.

„Autorităţile siriene ar fi putut răspunde paşnic, printr-un adevărat dialog şi prin reforme, la revendicările legitime ale populaţiei”, a explicat el. „Iar actorii regionali şi internaţionali s-ar fi putut uni pentru a ajuta la stabilizarea Siriei, în loc să facă un câmp de luptă din rivalităţile regionale şi din concurenţa geostrategică”, a mai spus Ban Ki-moon.

„În schimb, peste 250.000 de sirieni au fost ucişi, iar aproape jumătate din populaţia Siriei a fost strămutată, şi-a exprimat el regretul”. Iranul susţine militar regimul sirian, în timp ce Arabia Saudită sau Turcia au ajutat opoziţia armată. Rusia, SUA şi ţări europene sunt de asemenea implicate pe teren.

Ban Ki-moon a făcut apel încă o dată la Consiliul de Securitate să sesizeze Curtea Penală Internaţională pentru a-i sancţiona pe cei vinovaţi de abuzurile din Siria. Încercările de a face acest lucru se lovesc însă de refuzul Rusiei şi Chinei, aliaţi ai Damascului.

Secretarul general al ONU a constatat însă că recentele eforturi diplomatice şi încetarea ostilităţilor au creat o deschidere excepţională şi au oferit motive de speranţă.

Vorbind despre noile discuţii care s-au deschis la Viena sub egida mediatorului ONU Staffan de Mistura, Ban Ki-moon a făcut apel "la părţile siriene, la protagoniştii regionali şi internaţionali şi la Consiliul de Securitate să îşi asume responsabilitatea şi să ajute la succesul acestor negocieri". În caz de eşec, a adăugat el, consecinţele pentru populaţia siriană şi pentru întreaga lume vor fi atât de înfricoşătoare, încât mai bine să nu ne gândim.