„Pe de altă parte, trebuie să arătăm Turciei că nu suntem pur şi simplu pe cale să-i lăsăm să facă toată treaba", a adăugat Dijkhoff, exprimându-şi sprijinul pentru negocieri paralele, pe termen lung, pentru a permite venirea legală de solicitanţi de azil sirieni în Europa din Turcia, dar şi din Iordania şi Liban, după cum cere în mod insistent Ankara. 

Ministrul olandez pentru migraţie, a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE, a făcut aceste declaraţii la sosirea la o reuniune a miniştrilor europeni de interne ce se desfăşoară la Bruxelles, la trei zile după summitul UE-Turcia. 

În timpul acestui summit, Turcia s-a declarat gata să-i reprimească pe toţi migranţii care traversează Marea Egee dinspre costa sa, inclusiv pe solicitanţii de azil sirieni. În schimb, pentru fiecare sirian readmis în Turcia, europenii se vor angaja să reinstaleze un alt sirian din Turcia în UE, ceea ce a suscitat imediat dubii — inclusiv din partea ONU — cu privire la conformitatea acestui dispozitiv cu dreptul internaţional. 

Acest „plan anti-înecare" în Marea Egee trebuie să „pună capăt haosului în ceea ce priveşte politica de azil" în Europa, a rezumat omologul belgian Theo Francken, însă mecanismul "unu contra unu" nu va fi decât "temporar", "nu este un mecanism permanent", a explicat Dijkhoff. 

Imediat ce va fi posibilă stoparea traversărilor „ilegale şi periculoase" pe Marea Egee, „va trebui să discutăm cu Turcia pe marginea unei scheme pe termen mai lung de reinstalare, de împărţire a poverii", a insistat ministrul olandez pentru migraţie. Aceste reinstalări vor permite să se preia o parte din povara Turciei, care numără în prezent pe teritoriul său circa 2,7 milioane de refugiaţi sirieni, prin repartizarea de refugiaţi între ţările din UE.