Protejarea efectivă a graniţelor externe ale UE este importantă pentru a păstra zona de circulaţie liberă Schengen, au pledat unii parlamentari europeni, în timp ce alţi deputaţi au cerut toleranţă zero faţă de atacurile rasiste şi violente împotriva migranţilor şi refugiaţilor. Eurodeputaţii au mai subliniat şi nevoia de a respecta principiul nereturnării şi au discutat despre finanţarea sprijinului pentru refugiaţi în Turcia.

Ministrul de externe olandez Bert Koenders, a cărui ţară deţine în primul semestru al anului preşedinţia prin rotaţie a UE, a declarat în numele preşedinţiei Consiliului că fluxurile de migranţi trebuie reduse. În acest scop, măsurile deja agreate trebuie implementate, mai ales în ceea ce priveşte relocarea şi hotspoturile. El a exprimat o îngrijorare aparte pentru situaţia umanitară din Balcanii de Vest şi pentru riscurile întâmpinate de minorii neînsoţiţi care ajung în Europa.

Comisarul pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a recunoscut că până acum au fost făcute progrese slabe în statele membre din prima linie şi în toate celelalte. Lista cu lucruri de făcut este lungă: relocare, reinstalare, hotspoturi, reîntoarceri, a mai spus el. În ceea ce priveşte Schengen Comisia pregăteşte toate opţiunile, dar nu este vorba despre a încheia Schengen sau a exclude un stat membru. Totodată, Avramopoulos a respins ideea potrivit căreia toţi refugiaţii şi migranţii sunt o ameninţare la adresa ordinii publice, făcând astfel referire la atacurile din oraşul german Köln din noaptea de Anul Nou.

Liderul PPE, germanul Manfred Weber, a vorbit despre un blocaj, atât în Consiliu, cât şi în Parlamentul European, o diviziune care trebuie depăşită pentru a asigura continuitatea spaţiului Schengen. El a subliniat că UE are nevoie de o supraveghere efectivă a graniţelor, pentru a sprijini autorităţile şi pentru a permite Frontex să acceseze Sistemul de Informaţii Schengen. „Aşteptarea noastră este că cei care sunt găzduiţi şi protejaţi în statele UE vor respecta culturile şi legile acestora”, a mai spus el.

Liderul S&D, italianul Gianni Pittella, a apreciat că „există un virus care infectează Europa, virusul fricii”, care împiedică UE să ia deciziile corecte şi ameninţă să o distrugă. Pittella a avertizat că fluxurile de migranţi vor creşte în primăvară şi a subliniat cu precădere situaţia riscantă a copiilor migranţi.

Eurodeputatul român Victor Boştinaru (PSD), vicepreşedintele Grupului S&D din Parlamentul European pentru politică externă, a atras atenţia că diviziunile în rândul statelor membre, pasarea responsabilităţii şi retorica naţional egoistă, pun în pericol nu doar Spaţiul Schengen, ci întregul proiect al Uniunii. „Riscăm să pierdem o mare realizare europeană — Schengen— la care România, pe bună dreptate, aspiră să adere. Diviziunile, jocul de pasare a responsabilităţii şi retorica naţional egoistă trebuie lăsate la o parte”, a spus Boştinaru, care a pledat pentru o acţiune europeană comună şi de o revizuire a sistemului Dublin, care este depăşit. „Trebuie pus în aplicare un mecanism european de monitorizare şi control efectiv al frontierelor noastre externe, cu o capacitate de reacţie rapidă, aşa cum a fost anunţat de către Consiliu, dar care este încă în stare incipientă”, consideră europarlamentarul român, care a insistat totodată pe creşterea cooperării cu Turcia, un partener esenţial pentru a face faţă acestei provocări.
Britanicul Syed Kamall, din partea Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor din PE (ECR), a avertizat la rândul său că UE nu are la dispoziţie luni sau ani pentru a rescrie normele europene. „Dacă statele membre nu pot gestiona propriile graniţe să nu fiţi surprinşi dacă alţii doresc să vă scoată din joc”, a spus el, adăugând că (acordul) „Schengen nu trebuie rescris, trebuie doar să funcţioneze mai bine”.

Totodată, liderul grupului ALDE, belgianul Guy Verhofstadt, a cerut preşedinţiei UE să acţioneze conform articolului 78 din Tratat (azil şi protecţie internaţională) pentru a prelua controlul graniţelor externe ale UE şi pentru a crea o forţă rapidă de răspuns. „Europa trebuie să facă acest lucru”, a spus el, adăugând că decizia de a acţiona ar putea fi luată la următorul Consiliu European.

„Gestionarea crizei refugiaţilor cere mai multă cooperare, nu acţiuni alese de statele membre care pun la îndoială deciziile comune”, a spus grecul Dimitrios Papadimoulis, din partea Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL). El a atras atenţia că doar 40 dintre cei 160.000 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia au fost relocaţi până acum.

Europarlamentarul german Rebecca Harms (Verzi/ALE) a fost de acord că este necesară o mai bună gestionare a graniţelor, subliniind că mai mult sprijin este necesar pentru refugiaţi în Turcia pentru a le asigura mai mult decât simpla supravieţuire.

Italianca Laura Ferrara, din partea grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD), a fost de părere că „gestionarea de către UE a migraţiei este un eşec deplin, arătând opusul solidarităţii”. Ea a criticat liderii UE pentru 'externalizarea' responsabilităţilor către Turcia.

„Treziţi-vă! Schengen este un eşec şi UE este un fiasco. Închideţi graniţele şi protejaţi olandezii”, i-a cerut Vicky Maeijer, din grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), conaţională a lui Koenders, şefului diplomaţiei olandeze.