Cu toate acestea, nu există niciun indiciu că societatea rusă, în viitorul apropiat, va cere în mod activ schimbări politice. Sentimentul care ar putea în prezent caracteriza Rusia este cel de oboseală, afirma autorul Die Welt.

Popularitatea lui Vladimir Putin este încă mare, iar dacă mâine ar avea loc alegeri prezidenţiale, Putin ar fi votat de 53 la sută dintre alegatori. Dar să nu ne grăbim să tragem concluzii. Putin nu are rivali politici viabili si procentul de 53% este departe de a afirma că ruşii nutresc o „dragoste fierbinte” faţă de conducătorul lor.

„Anexarea Crimeii” a retezat multe legături de prietenie şi a divizat familii, subliniază publicaţia. De atunci, ruşii preferă să nu mai vorbească despre politică şi nici sa nu mai facă politica. Aşa cum explica Die Welt, este un semn de neputinţă şi lipsă de încredere că omul de rând poate avea o oarecare influenţă asupra politicii. Problemele sunt multiple, şi nu ai la cine apela.

„Acest lucru duce la violenţă, care de multe ori nu este îndreptată împotriva celor de la putere, ci împotriva apropiaţilor” – notează autorul. De exemplu, în luna ianuarie, mass-media rusă a fost oripilata de imaginile video cu o femeie care încerca să retragă bani de la bancomat, şi pentru ca nu a reuşit a început să-şi bată copilul.

În urmă cu patru ani, locuitorii din Moscova şi în alte oraşe mari din Rusia încă mai ieşeau în stradă pentru a protesta – erau indignaţi de sistemul politic care nu le asigura niciun drept. Cei mai mulţi dintre demonstranţi erau ruşi educaţi şi oamenii din clasa de mijloc. Ei protestau nu din cauza dificultăţilor economice, ci pentru drepturile lor şi pentru demnitatea umană. Aceşti cetăţeni activi înţelegeau deja că ţara lor se îndreaptă în direcţia greşită, iar creşterea economica va continua atât timp cât cresc preţurile la petrol. Apoi, mulţi observatori au crezut că dacă economia va intra în declin, protestele vor cuprinde şi alte segmente ale populaţiei.

Acum preţurile petrolului au scăzut şi nu se aşteaptă o redresare a economiei ruse, cu toate acestea, clasa de mijloc din Moscova nu iese să protesteze, subliniază Die Welt.

Conform sondajelor, aproape jumătate dintre ruşi cred că criza este provocată de scăderea preţului petrolului, în timp ce o treime din populaţie acuză pentru asta corupţia şi politica economică ineficientă a statului. 17 la sută au dat vina pe sancţiunile occidentale, tot 17% spun ca de vina sunt cheltuielile exagerate pentru apărare, precum şi anexarea Crimeii.

Aceste cifre înseamnă că majoritatea ruşilor nu cred propaganda oficială, care spune ca Occidentul se opune „creşterii puterii Rusiei”, motiv pentru care a „impus sancţiunile”, notează ziarul.

Cu toate acestea, deşi ruşii sunt conştienţi că nu Occidentul este responsabil pentru situaţia actuală a Rusiei, nu manifestă o dorinţă arzătoare de schimbare. Experţii compară această stare de spirit cu depresia, în care unii doresc să-şi înece amarul în alcool, în timp ce alţii se afunda în intimitate, a declarat Die Welt. Mulţi oameni din Rusia trăiesc acum cu sentimentul că se pot baza doar pe ei înşişi şi rude.

În Rusia nu există premise pentru apariţia unei noi mişcări politice, spune ziarul german. Prin urmare, mulţi oameni educaţi şi activi, care cândva au participat la proteste politice, acum sunt implicaţi în proiecte mai mici, fără legătură cu politica – caritate, educaţie sau carieră. Ei au grijă că în ţara lor sa rămână insulele pentru activitatea mass-media libere şi pentru organizarea unor dezbateri libere. Dar pentru a obţine un efect la scară mare, Rusia are nevoie de zeci sau chiar sute de astfel de proiecte, crede Die Welt.

„Societatea rusă este obosită de faptul că elita o minte, este obosită de cinism, de sentimentul că pământul poate oricând fugi de sub picioare” – spune autorul. Oamenii speră să găsească o insulă de viaţă liniştită, decent, dar în schimb obţine „imaginea falsă a unui trecut imperialist, în care ar trebui să vorbească despre putere militară şi patriotism”.

Ştirile de la televizor arată în mod constant imagine de război sau exerciţii militare, însă operaţiunea din Siria este prea departe de graniţa rusă şi pentru mulţi este doar un „zgomot pe fundal”, scrie ziarul german.

Ca urmare, foarte puţini oameni sunt informaţi despre ceea ce se întâmplă în Siria. În acest sens, o parte a populaţiei este îngrijorată de riscul apariţiei unui „nou Afganistan”. Cu toate acestea, cea mai mare parte dintre ruşi – inclusiv mulţi dintre cei care sunt critici fata de Putin – cred că armata rusă în Siria luptă pentru o cauză dreaptă, conchide Die Welt.