„Consider că modelarea securităţii noastre a fost întotdeauna strâns legată de aspiraţiile popoarelor noastre. Angajamentul luat pentru securitate şi o viaţă mai bună este acum supus provocării în întreaga zonă euroatlantică de factori multipli care se potenţează reciproc, dând naştere unui mediu complex de securitate şi unor noi riscuri la adresa acesteia”, a declarat preşedintele României, în debutul panelului.

„Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât şi din sud. Deşi de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor şi a normelor, precum şi încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situaţia actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voinţă politică şi hotărâre manifestată de anumite state şi de alţi actori de a respecta principiile, normele şi instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor”, a mai menţionat Iohannis.

Ulterior, liderul de la Bucureşti a făcut referire şi la legăturile dintre fenomenul terorist şi cel migraţionist care produc o adevărată criză de solidaritate în Uniunea Europeană, transmite portalul caleaeuropeana.ro.

„În acelaşi timp, o ameninţare crescândă a terorismului, precum şi un flux de migranţi fără precedent exercită o presiune suplimentară asupra Europei. Criza migranţilor, în mod special, ne-a demonstrat potenţiala fragilitate a construcţiei europene şi eficienţa limitată a instituţiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum trebuie să găsim soluţii pentru a menţine soliditatea şi unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuşi fiind sub semnul întrebării. Toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum nu doar pun la îndoială securitatea; ele distrug încrederea, în sânul societăţilor noastre, între oameni, ţări şi actori politici internaţionali”, a spus Klaus Iohannis.

„Ne regăsim acum într-o situaţie care reclamă mai mult decât reacţie şi adaptare la circumstanţe şi la evoluţii continue ale mediului internaţional. Trebuie să ne redefinim viitorul, plecând de la aceste realităţi”, a mai punctat preşedintele român.

Cadrul în care preşedintele a vorbit este nuanţat de recenta decizie NATO de la reuniunea ministerială pe Apărare de la cartierul general al Alianţei, aceea de a-şi spori prezenţa militară în estul Europei, un obiectiv strategic susţinut în comun de România şi Polonia. Tot în acest context, Alianţa şi-a evaluat impactul Planului de Acţiune Rapidă şi rezultatele exerciţiilor militare ale Alianţei ca măsură de reasigurare şi descurajare în contextul ameninţărilor din vecinătate.

„Trebuie să consolidăm NATO în calitate de garant al securităţii euroatlantice şi să ne concentrăm asupra apărării colective, investind masiv în sectorul politic şi în cel strategic. Trebuie să preţuim puternica legătură transatlantică, completată de o contribuţie europeană crescândă, în conformitate cu Declaraţia Summitului din Ţara Galilor”, a spus Klaus Iohannis.

Făcând referire la tematica panelului în care era invitat să vorbească, şeful statutului a precizat: „Nu cred că trebuie să alegem între reasigurare şi reangajare. Ele nu se exclud reciproc. Aş spune, mai degrabă, că trebuie să găsim echilibrul corect, astfel încât să transmitem un mesaj: suntem puternici şi uniţi, ne susţinem reciproc, la fel cum ne susţinem valorile şi principiile, gata de a le apăra dacă este nevoit şi, în acelaşi timp, dorim să reconstruim încrederea, deoarece ne dorim o lume mai sigură şi mai bună.

Evenimentul, dar şi participarea preşedintelui în calitate de key speaker, au fost importante în contextul în care Statele Unite au decis recent creşterea bugetului pentru cheltuielile militare în Europa, sub auspiciile Iniţiativei de Reasigurare Europeană, la 3.4 miliarde de dolari

Totodată, România a anunţat de curând că va lansa un proiect privind amplasarea unei flote NATO în Marea Neagră, demers prin care ţara noastră îşi propune să determine asigurare strategică din partea întregii Alianţe pentru toată regiunea flancului estic, inclusiv zona strategică a Mării Negre, spaţiu considerat drept poartă între Occident şi Orient şi în care România are potenţialul de a acţiona ca o curea de transmisie.

În acest context, Klaus Iohannis a făcut câteva precizări notabile: „În lumina recentelor evenimente şi având în vedere contextul geopolitic,zona Mării Negre se dovedeşte a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competenţa şi expertiza noastră pot contribui substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre”.

„În calitate de partener previzibil şi de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democraţiei şi al stabilităţii în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO şi a UE. România participă integral la consolidarea NATO. Aceasta include iniţiative regionale, precum şi angajarea constructivă a partenerilor şi a altor actori relevanţi”, a mai spus preşedintele.

„Cooperarea şi coordonarea NATO-UE reprezintă garanţia securităţii şi a prosperităţii. Avem nevoie de angajamentul consolidat şi autentic, manifestat reciproc, de fiecare organizaţie. Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât şi pregătirea în vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât şi pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistenţă a societăţilor noastre, o viziune cuprinzătoare şi acţiuni care să asigure continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securităţii energetice”, a conchis Klaus Iohannis.