Publicaţia notează că aceste preocupări nu sunt surprinzătoare: cu un an în urmă, Rusia era în euforia anexării Crimeii şi implicării în conflictul din partea de est a Ucrainei, iar economia ţării era stabilă şi popularitatea lui Putin în rândul populaţiei continuă să bată recorduri.

Acum, toate acestea au început să demonstreze cealaltă faţă a monedei: Crimeea şi Donbasul au devenit pentru bugetul rus cele mai mari „găuri”, care trebuie în mod constant acoperite.

Prăbuşirea preţurilor la petrol a dus la o recesiune în economia rusă, iar embargoul şi sancţiunile ruse împotriva Occidentului, Ucrainei şi Turciei au cauzat mai mult rău Rusiei în sine, decât ţărilor împotriva cărora au fost introduse. Publicaţia aminteşte, de asemenea, că operaţiunea militară rusă în Siria s-a transformat într-o mlaştină, ​​în care autorităţile ruse s-au băgat din proprie iniţiativă.

Revista constată că afacerile Rusiei sunt mult mai proaste. Publicaţia spune ca cei de la Kremlin nu ar trebui sa spere intr-o grabnica revenire pe piaţa energiei, în plus, complicaţiile suplimentare sunt asociate cu sistemul învechit, corupt şi non-competitiv ale industriei energetice ruse. Riscuri suplimentare apar şi în sistemul politic al lui Putin, „verticala puterii” construită de el începe să se clatine, fapt care se traduce în conflicte cu autorităţile regionale, de exemplu, cu şeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov.

„Problema lui Putin şi a Rusiei în ansamblu este că sistemul politic şi economic al ţării ar trebui să fie schimbat radical. Economia actuală este disfuncţională şi nu mai poate exista fără modernizare. Dar pentru promovarea acestei modernizări este nevoie de refacerea sistemului politic, care în Rusia de azi este imposibilă”, spune Foreign Affairs.