„Asistăm la un spionaj cibernetic agresiv şi în creştere şi la atacuri informatice, care pot pune în pericol oficiali ai guvernului german, membri ai parlamentului sau angajaţi ai partidelor democratice”, a atras atenţia şeful BfV, Hans-Georg Maassen, într-un comunicat.

Maassen, care, într-un interviu acordat Reuters luna trecută, a semnalat îngrijorări similare în privinţa eforturilor Rusiei de a interveni în alegerile din Germania, a citat o înmulţire a dovezilor despre astfel de acţiuni, estimând că sunt de aşteptat noi atacuri cibernetice.

Potrivit BfV, este vorba despre o gamă variată de instrumente de propagandă rusă şi de „utilizarea de resurse financiare enorme” pentru campanii de dezinformare având ca ţintă comunitatea rusofonă din Germania, mişcări politice, partide şi alţi decidenţi.

Scopul acestor eforturi este de a răspândi nesiguranţa în societate, „de a slăbi sau destabiliza Germania”, de a întări grupări şi partide extremiste, de a complica munca guvernului federal şi de a influenţa dialogul politic.

Serviciul a mai semnalat o „creştere evidentă” a numărului atacurilor de tip „spea-phishing”, atribuite grupului de hackeri ruşi APT 28, cunoscut şi sub numele de „Fancy Bear” sau Strontrium, acelaşi care a fost acuzat de atacurile cibernetice asupra Comitetului Naţional Democrat din SUA în acest an şi asupra parlamentului german în 2015.

Potrivit BfV, atacurile au fost îndreptate împotriva unor partide şi membri ai parlamentului şi au avut drept autori organisme guvernamentale care se dau drept „hackeri activişti”.

„Propaganda şi dezinformarea, atacurile cibernetice, spionajul cibernetic şi sabotajul cibernetic sunt parte a ameninţării hibride, cu care se confruntă democraţiile occidentale”, a subliniat Maassen.

Reuters aminteşte că oficiali germani au acuzat Moscova de tentativă de manipulare a media germane pentru a alimenta temerile populaţiei în legătură cu subiecte precum criza migranţilor, a eroda încrederea votanţilor şi a provoca nemulţumiri în interiorul Uniunii Europene astfel încât aceasta să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei.

Responsabili din serviciile de informaţii şi-au intensificat astfel de avertismente în ultimele săptămâni, alarmaţi de numărul atacurilor.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat luna trecută că nu exclude o intervenţie a Rusiei în alegerile parlamentare din 2017, prin atacuri online şi campanii de dezinformare.

Oficiali ruşi au negat toate acuzaţiile aduse Moscovei de manipulare şi intruziuni menite să slăbească Uniunea Europeană sau să afecteze scrutinul prezidenţial desfăşurat recent în SUA.