Însă Mirzioiev, în vârstă de 59 de ani, este considerat „succesorul natural" al lui Karimov: în timpul ultimilor 13 ani de mandat al lui Karimov, Mirzioiev a fost şeful cabinetului de miniştri. Numai simplul fapt că după moartea lui Karimov, la 2 septembrie, preşedintele Senatului, Nigmatilla Iulmaşev - care, potrivit Constituţiei, trebuia să-şi asume preşedinţia în exerciţiu a ţării - a renunţat la această responsabilitate în favoarea prim-ministrului spune multe despre puterea lui Mirzioiev.

Campania electorală s-a desfăşurat într-un climat de calm şi fără incidente deosebite, animată doar de zvonuri cu privire la soarta uneia dintre fiicele lui Karimov, Gulnara, aflată în arest la domiciliu din 2014, la ordinele propriului tată, după ce a fost acuzată de corupţie după o fulminantă carieră diplomatică şi ca femeie de afaceri.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Uzbekistan, la scrutinul de duminică sunt aşteptaţi 21,5 milioane de uzbeci cu drept de vot. Pe teritoriul ţării sunt deschise 9.393 de secţii de votare. Alte 44 de secţii vor fi deschise la misiunile diplomatice uzbece din străinătate. Potrivit CEC, la scrutin s-au acreditat circa 1.400 de ziarişti, dintre care 60 de jurnalişti străini.

Vecin cu Afganistanul, Uzbekistanul, stat musulman cu aproape 32 de milioane de locuitori — cel de-al treilea cel mai populat stat apărut din cenuşa Uniunii Sovietice, după Rusia şi Ucraina — este considerat un stat-cheie pentru contracararea penetrării jihadismului în spaţiul postsovietic. Regimul defunctului preşedinte Karimov s-a caracterizat prin combaterea fără milă a extremismului islamic şi controlarea islamului tradiţional, şi nimic nu indică faptul că succesorul lui Islam Karimov va schimba această politică, notează EFE.