La 22 mai, Van der Bellen s-a impus în faţa rivalului său ultranaţionalist cu numai 31.000 de voturi diferenţă (50,35% faţă de 49,65%), graţie avantajului pe care l-a obţinut din voturile prin corespondenţă. Cu toate acestea, după o contestaţie prezentată de Hofer şi de formaţiunea sa, Partidul Libertăţii (FPO, extrema dreaptă), Tribunalul Constituţional a decis să invalideze rezultatul şi repetarea turului doi de scrutin.
Peste 600 de ziarişti din întreaga lume s-au acreditat pentru a transmite informaţii cu privire la rezultatul electoral, mai incert ca oricând. Toţi analiştii locali sunt de părere că o victorie a populistului Hofer ar fi o lovitură dură pentru supravieţuirea coaliţiei guvernamentale, formată din social-democraţi şi democrat-creştini.
În plus, o victorie a lui Hofer ar putea influenţa situaţia politică din ţara vecină Germania, unde anul viitor vor avea loc alegeri pe fondul creşterii în sondaje a partidului dreptei radicale Alternativa pentru Germania (AfD). Şi Franţa urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele din Austria, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2017 din Hexagon, în care şefa Frontului Naţional (FN, populist), Marine le Pen, o mare prietenă a FPO şi a liderului acestui partid, Heinz Christian Strache, pare să aibă deja un loc asigurat în cel de-al doilea tur de scrutin, decisiv.
Un triumf al lui Van der Bellen ar însemna un fel de "schimbare de direcţie" în lumea occidentală, afectată de ascensiunea populismului după victoria taberei pro-Brexit în Marea Britanie şi a republicanului Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA.
Cei doi contracandidaţi, unul, european convins, iar celălalt, eurosceptic militant, reprezintă viziuni, generaţii şi au temperamente diametral opuse care au fracturat şi polarizat ţara. Dacă Van der Bellen este susţinut de populaţia urbană, mai educată, şi de femei, Hofer are votul rural, mai puţin educat şi format în majoritate din bărbaţi. Simpatizanţii lui Van der Bellen se declară optimişti în ceea ce priveşte viitorul, cei ai lui Hofer — pesimişti, potrivit unui sondaj de opinie.
Unii analişti, precum directorul institutului de sondare a opiniei publice OMG, Wolfgang Bachmayer, estimează că participarea la vot va fi sub cea înregistrată în mai, când a atins 72,65%. O participare masivă la vot l-ar avantaja pe Van der Bellen, consideră analiştii.
Cei doi candidaţi la preşedinţia Austriei au luptat până în ultimul moment pentru a-i mobiliza nu doar pe cei care au votat în turul doi invalidat, ci şi pe cei care cu acea ocazie au preferat să nu se prezinte la urne. Într-o înregistrare video postată pe pagina sa de Facebook, Van der Bellen a făcut sâmbătă un apel la austrieci pentru ca „raţiunea şi nu extremele" să stea la baza deciziei lor. „Să ne preocupăm împreună pentru ca viitorul Austriei să fie unul bun. Lăsaţi-mă să fiu preşedintele vostru de centru", a spus Van der Bellen într-o înregistrare făcută în stilul mesajelor prezidenţiale de Anul Nou.
Deşi în Austria preşedintele are mai degrabă un rol instituţional, Hofer a promis că, dacă va câştiga alegerile, va fi un şef de stat mai activ şi va acţiona în vederea demiterii guvernului dacă executivul „afectează interesele Austriei".
Jurnal.md
