„Tocmai au sosit de la Stockholm 710 de cutii cu bilete de 500 de bolivari", a declarat la postul naţional de televiziune vicepreşedintele Băncii Centrale, José Khan.

În această ţară, lovită de cea mai gravă inflaţie din lume (475% în 2016, potrivit FMI), preşedintele socialist Nicolas Maduro a provocat o surpriză în decembrie, anunţând retragerea în termen de trei zile a bancnotelor de 100 de bolivari (0,15 dolari la cursul de schimb cel mai ridicat), biletul cu valoarea cea mai mare şi cel mai folosit în ţară.

Şeful statului şi-a motivat decizia, invocând existenţa unei „mafii" internaţionale, ce ar fi condusă de Washington pentru a strânge mari cantităţi de bancnote şi a sufoca astfel economia Venezuelei.

Măsura s-a transformat însă într-un haos monetar, din cauza întârzierii livrării noilor bancnote, fapt ce a dus la o penurie de bani lichizi, lungi cozi de aşteptare în faţa băncilor şi violenţe care s-au soldat oficial cu cel puţin trei morţi. Confruntat cu nemulţumirea populară, Nicolas Maduro a fost constrâns să amâne retragerea bancnotei de 100 de bolivari.

Aceasta va fi în vigoare până marţea viitoare, lăsând ulterior loc unei noi serii de bancnote de 500 până la 20.000 de bolivari, semn al inflaţiei galopante.

Marţi însă noile bancnote erau de negăsit, în pofida încărcăturii sosite din Suedia.

„Absolut nimic, deocamdată nu le-am văzut", a declarat Nicolas Flores, 40 de ani, vânzător ambulant pe o stradă din capitala Caracas.

„Bancnotele care au ajuns reprezintă cu puţin peste 5% din cele pe care le retrag din circulaţie", a explicat economistul Asdrubal Oliveros.

Venezuela, ţară producătoare de petrol ale cărei rezerve monetare s-au evaporat odată cu prăbuşirea barilului, se află în prezent în plină criză, confruntată cu grave penurii de alimente şi medicamente şi o luptă politică între guvernul socialist şi parlament, dominat de opoziţia de centru dreapta.