Uciderea lui Andrei Karlov la Ankara a tras alarma la nivel mondial şi a ridicat întrebări cu privire la dacă şi care vor fi consecinţele mai mari.

Pe social media, mulţi au făcut o paralelă cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, care a ajutat la începerea Primului Război Mondial - o comparaţie pe care analiştii, din fericire, o resping.

Niciun grup nu a revendicat atacul, care a avut loc la o galerie de artă din capitala Turciei, unde Karlov a fost invitat să ţină un discurs. Trăgătorul, care a fost ucis la locul faptei de către forţele de securitate, a strigat „Dumnezeu este mare!" în arabă, iar mai târziu a cerut în turcă: "Nu uitaţi de Alep. Nu uitaţi de Siria".

Acest lucru poate fi un apropo la motivul pentru care l-a asasinat pe ambasadorul Rusiei la Ankara: Forţele Aeriene ruse au fost o parte esenţială din asaltul de succes al guvernului sirian din părţile deţinute de rebeli în Alep, care a inclus atacuri pe scară largă asupra civililor.

Publicaţia New York Times a explicat ceea ce poate însemna acest episod pentru Turcia, Rusia, Siria şi Statele Unite.

Ar putea duce acest lucru la un conflict între Turcia şi Rusia?

Pare foarte puţin probabil. Până în prezent, ambele ţări încearcă să gestioneze situaţia şi să trimită semnale de cooperare. Amândouă par să-şi alinieze explicaţiile pentru ceea ce s-a întâmplat, arătând cu degetul spre duşmani comuni, dar nu una către alta.

Motivul este Siria. În ultimele câteva luni, Turcia şi Rusia s-au străduit să-şi alinieze strategiile care odată creau conflicte între cele două state.

„Turcia are nevoie de Rusia pentru a-şi promova interesele de război. Rusia are nevoie de Turcia să câştige, aşa cum o defineşte câştigătoare, în Siria. Toată lumea are un stimulent să gestioneze acest lucru ca adulţii", spune Aaron Stein, un expert turc de la Consiliul Atlantic. 

O criză dată de un ambasador mort ar putea pune în pericol mizele celor două ţări în Siria - sau, mai rău, să reînvie tensiunile destabilizatoare ale anului trecut - astfel că mai bine lucrează pentru a calma lucrurile.

De ce au existat tensiuni între Turcia şi Rusia?

Tot pentru Siria, care arată volatilitatea situaţiei. De asemenea, demonstrează că ambele ţări sunt atât de concentrate pe protejarea agendelor lor legate de Siria, încât chiar şi liderii lor naţionalişti, care aşteaptă revendicări, aşteaptă mai degrabă ca lucrurile să se calmeze.

Cele două ţări au fost, şi într-o anumită măsură încă sunt de părţi opuse ale războiului sirian. Turcia se opune preşedintelui Siriei Bashar al-Assad şi a sprijinit grupurile rebele. Rusia îl susţine pe Assad şi a intrat în conflict de partea sa în toamna anului 2015.

La scurt timp după ce Rusia a intervenit, avioanele sale au început bombardarea rebelilor turci şi au zburat de-a lungul ( Turcia spune că şi peste) graniţei turco-siriană. În noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion rusesc, precipitând o criză majoră şi sporind temerile de război. De asemenea, ar fi tras şi în Statele Unite, care sunt legate de tratat pentru a apăra Turcia, un aliat al NATO, şi care au vrut să evite escaladarea în Siria.

În aceste condiţii, asasinarea unui ambasador ar fi putut provoca un conflict şi mai mare. Însă, pe parcursul anului trecut, relaţia dintre cele două ţări s-a schimbat în mod semnificativ.

Cum de au devenit din duşmani parteneri?

După ani de zile în care a urmărit căderea lui Assad, Turcia s-a mutat în această vară la o strategie mai modestă: prevenirea ca grupurile de kurzi sirieni să acumuleze prea mult teritoriu de-a lungul frontierei. Această schimbare a aliniat Turcia cu Rusia.

Turcia se teme că, controlul kurd al frontierei ar consolida separatismul kurd din ţară, în timp ce guvernul luptă cu grupările kurde, având în vedere că unele dintre ele au efectuat atacuri teroriste.

Intrarea Rusiei în război a schimbat, de asemenea, calculul Turciei, ceea ce face campania împotriva lui Assad dintr-odată mai costisitoare şi mai puţin probabil să reuşească.

Rusia, la rândul ei, iniţial a luptat să câştige teren în faţa rebelilor sirieni, dintre care unii au primit sprijin din Turcia. Moscova pare să fi ajuns la concluzia că este mai bine cu Turcia ca partener decât ca adversar.

Cele două ţări păreau să cadă de comun acord în privinţa unei înţelegeri care a rămas neoficială: Turcia va scădea sprijinul pentru anumiţi rebeli care au ameninţat interesele ruseşti în Siria, iar Rusia va scădea sprijinul pentru grupurile de kurzi sirieni. Rusia a permis, de asemenea, trupelor turceşti şi miliţiilor aliate să ocupe teritoriul de frontieră sirian, care a fost controlat anterior de kurzi şi Statul Islamic.

Stein, de la Consiliul Atlanticului a numit aranjamentul „Alep pentru Al Bab": Rusia şi Assad ar lua Alep, în timp ce miliţiile turceşti aliate ar lua oraşul strategic aranjat Al Bab.

Pentru că oraşele sunt aproape adiacente, campaniile turceşti şi ruseşti sunt un beneficiu reciproc. În acelaşi timp, cu forţele lor doar la câteva mile distanţă, o defalcare majoră în urma asasinării lui Karlov ar fi pur şi simplu prea periculos de tolerat.

Va schimba asasinarea ceva?

Nu există niciun indiciu până acum că Turcia sau Rusia îşi vor modifica politicile Siria. În orice caz, atacul poate cimenta parteneriatul lor.

Stein a prezis că preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan va căuta să abată atenţia de la politica nepopulară privind Siria a guvernului său prin blamarea Statelor Unite pentru atac folosindu-se de clericul turc Fethullah Gulen, pe care Erdogan l-a acuzat, de asemenea, pentru tentativa de lovitură de stat din Turcia din această vară.

Gulen a negat acuzaţiile, iar Washingtonul a refuzat să-l extrădeze, invocând o lipsă de dovezi, lucru ce a tensionat relaţiile dintre Statele Unite şi Turcia, deşi această tensiune îi serveşte lui Erdogan, ajutându-l să-şi mobilizeze sprijinul acasă, unde America este nepopulară.

Ce s-a întâmplat în ultimele ore de după atac

După asasinarea lui Karlov şi după ce autorităţile turce au anunţat că investighează dacă tânărul poliţist asasin are legături cu mişcarea gulenistă a clericului din Philadelphia, Fethullah Gulen a afirmat, luni noaptea, că aceasta reprezintă "un act odios" şi a cerut autorităţilor turce să identifice orice persoană care l-a ajutat pe atacator să-şi ducă la capăt planul criminal, potrivit Reuters.

"Condamn în cei mai puternici termeni acest odios act de teroare. Experţii turci şi internaţionali au atras atenţia în repetate rânduri cu privire la deteriorarea situaţiei de securitate şi la măsurile de combatere a terorismului luate de executivul turc prin transferarea câtorva sute de poliţişti antiterorism în poziţii irelevante, precum şi prin demitarea şi închiderea altora după 2014", a spus Gulen.

"Cel mai mare perdant din toată această tragedie va fi Washingtonul. Este complet contraintuitiv, dar este Washingtonul", a spus Stein, încheie New York Times.

Putin şi Erdogan, de acord

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan şi liderul Rusiei, Vladimir Putin, au purtat o discuţie telefonică, luni seara, despre asasinarea ambasadorului Andrei Karlov. După încheierea acesteia, cei doi au ieşit la declaraţii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că asasinarea ambasadorului a avut ca obiectiv să submineze relaţiile ruso-turce şi a urmărit să pună capăt procesului de pace din Siria, dar răspunsul la asasinarea ambasadorului rus în Turcia va fi consolidarea luptei împotriva terorismului. Liderul de la Kremlin a precizat că o echipă de anchetatori ruşi va merge la Ankara.

"A fost comisă o crimă şi a fost fără îndoială o provocare menită să obstrucţioneze normalizarea relaţiilor turco-ruse şi să încetinească eforturile de pace din Siria făcute de Rusia, Turcia, Iran şi alţii. Nu putem răspunde decât într-un fel — să intensificăm lupta împotriva terorismului. Bandiţii vor simţi schimbarea", a spus Putin. 

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a precizat la rândul lui că asasinarea diplomatului rus reprezintă o provocare pentru subminarea relaţiilor dintre Turcia şi Rusia, dar cei care îşi doresc acest lucru nu vor reuşi niciodată. El a menţionat că Turcia şi Rusia vor înfiinţa o comisie comună de anchetă cu privire la acest caz.

"La discuţia din această seară cu Vladimir Putin am fost amândoi de acord că a fost o provocare. Nu se pune problema vreunui conflict. Am convenit ca în special în lupta împotriva terorismului solidaritatea noastră să fie şi mai puternică. Ştim că ceea ce s-a întâmplat este o provocare pentru subminarea relaţiilor Turcia - Rusia, dar conducerea Rusiei şi cea a Republicii Turcia au voinţa necesară pentru a nu ceda. Vom înfiinţa o comisie comună de anchetă. S-au luat măsuri suplimentare pentru garantarea siguranţei la ambasadă şi consulatele Rusiei din Turcia. Se fac paşii necesari", a spus Erdogan.

"Mă adresez celor care încearcă să strice aceste relaţii dintre noi şi Rusia, care sunt foarte importante pentru noi şi pentru regiune: «Nu o să reuşiţi niciodată, degeaba aşteptaţi asta»", a insistat preşedintele turc.

De altfel, chiar şi ambasadorul Rusiei în Turcia Andrei Karlov a contribuit la relansarea relaţiilor dintre Ankara şi Moscova, în urma unor puternice turbulenţe.

Între timp, poliţia turcă a arestat şase persoane în legătură cu asasinarea ambasadorului rus în Turcia şi locuinţa lui Mevlüt Mert Altıntaş, bărbatul care l-a ucis pe ambasadorul Rusiei în Turcia, a fost percheziţionată, în timp ce mama şi sora atacatorului au fost ridicate şi duse la Poliţie pentru audieri, iar un alt bărbat a fost arestat după ce a tras focuri de armă în faţa Ambasadei Statelor Unite din Ankara la câteva ore după ce ambasadorul rus în Turcia a fost asasinat.

Şi reprezentanţii Comitetului de Investigaţii din Rusia au început o anchetă.

Iar un grup de experţi ruşi se va deplasa marţi în Turcia pentru a ancheta împreună cu omologii turci asasinarea, potrivit ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, care este convins că prin acest lucru s-a încercat subminarea procesului de normalizare a relaţiilor dintre Rusia şi Turcia cu scopul de a împiedica lupta eficientă împotriva terorismului în Siria. 

Şi Washingtonul, pe care Stein l-a numit "cel mai mare perdant din toată această tragedie", s-a declarat dispus să ofere asistenţă Rusiei şi Turciei în anchetă.

SUA a condamnat asasinatul şi au descris atacul drept "un asalt asupra drepturilor tuturor diplomaţilor de a avansa în siguranţă şi securitate şi de a-şi reprezenta naţiunile în lume". "Condamnăm orice act de violenţă, oricare ar fi sursa acestuia. Gândurile şi rugăciunile noastre se îndreaptă spre ambasador şi spre familia acestuia", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.

Trupul neînsufleţit al lui Andrei Karlov va fi repatriat marţi la Moscova, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ambasadei ruse, Irina Kasimova.

"Mai târziu în cursul zilei de astăzi (marţi – n.r.) va avea loc pe aeroport o ceremonie cu un număr limitat de participanţi. Diplomaţii din Turcia şi oficiali de rang înalt urmează să ia parte la ceremonie. După aceea, cadavrul ambasadorului va fi trimis în Rusia. Familia sa, medicul Ambasadei şi psihologi ai Ministerului rus de Externe care au ajuns la Moscova vor însoţi trupul neînsufleţit", a adăugat Kasimova.

În concordanţă cu ordinele preşedintelui rus, Ambasada Rusiei îl va recomanda pe Andrei Karlov pentru o distincţie de stat, a mai precizat Kasimova. 

"Credem că atacul este o provocare menită să submineze îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale precum şi să împiedice o luptă eficientă împotriva terorismului în Siria", a adăugat ea. 

Presa rusă scrie, marţi, că asasinarea ambasadorului rus în Turcia nu va afecta relaţiile între Moscova şi Ankara, două ţări care s-au apropiat puternic în cursul verii, după aproape un an de criză diplomatică gravă pe fondul războiului din Siria.