„Se va crea o nouă criză în Europa şi nu acesta este obiectivul nostru, dar guvernul federal, (premierul) Michel, aprinde fitilul", a declarat premierul valon, Paul Magnette, la postul public de televiziune RTBF. El l-a acuzat în continuare pe şeful executivului belgian că abuzează de răbdarea valonilor şi a ameninţat că va „activa clauza ce permite (Valoniei) să suspende CETA”, dacă nu primeşte rapid clarificări.

După ce România şi Bulgaria şi-au ridicat obiecţiile cu privire la tratatul CETA, în urma acordului la care au ajuns cu Canada în chestiunea liberalizării regimului de vize, toate statele din UE şi-au dat consimţământul pentru încheierea acestui tratat, cu excepţia Belgiei, care nu reuşise să obţină avizul regiunii Valone.

Aceasta din urmă a blocat semnarea acordului CETA, fiind nemulţumită de mai multe prevederi ale tratatului, în special cele referitoare la arbitrajul disputelor comerciale, protecţia socială, efectele asupra agriculturii şi industriei tradiţionale sau protecţia mediului.

După mai multe zile de negocieri dificile, pe 27 octombrie s-a ajuns la un compromis şi Valonia a acceptat acordul, semnat pe 30 octombrie, la Bruxelles, în prezenţa premierului canadian Justin Trudeau.

Acum noile tensiuni sunt legate de o prevedere a tratatului în care se menţionează că Belgia „va solicita avizul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind compatibilitatea mecanismului ICS (tribunalele de arbitraj prevăzute în CETA pentru soluţionarea disputelor între state şi companii) cu tratatele europene".

Solicitarea acestui aviz a fost o concesie făcută valonilor pentru a debloca semnarea tratatului. Însă premierul Charles Michel a declarat pe 24 noiembrie în faţa parlamentului că va evalua „la momentul potrivit (...) dacă este nevoie să se formuleze o asemenea cerere", declaraţie ce a provocat nemulţumirea lui Paul Magnette, care consideră că respectiva solicitare trebuie transmisă imediat Curţii de Justiţie a UE.