În sistemul electoral american este prevăzut că preşedintele american nu este neapărat candidatul care are cel mai mare număr de voturi la nivel naţional, ci este cel care obţine majoritatea voturilor în Colegiul Electorilor, în funcţie de numărul electorilor care îi revine fiecărui stat raportat la numărul locuitorilor. California şi Texas sunt statele cu cele mai mare număr de electori, pentru că au şi cea mai mare densitate a populaţiei.

Afirmaţiile agenţiilor de informaţii americane cu privire la faptul că guvernul rus ar fi intervenit direct în alegerile prezidenţiale în favoarea lui Donald Trump prin atacuri cibernetice şi furtul corespondenţei electronice a Partidului Democrat i-au determinat pe susţinătorii lui Clinton să ceară electorilor să nu ţină cont de votul de pe 8 noiembrie şi să nu-l voteze pe Trump.

Colegiul Electorilor nu s-a opus niciodată rezultatului alegerilor. Însă s-a întâmplat de cinci ori în istoria SUA ca electorii să voteze cu un candidat, deşi el nu a fost şi câştigătorul votului popular.

Hillary Clinton a obţinut cu aproximativ 3 milioane de voturi mai mult decât Trump, însă acesta s-a impus în statele decisive şi a obţinut 306 voturi în Colegiul Electorilor.

Pentru ca Hillary Clinton să fie declarată câştigătoare, aşa cum ar dori democraţii, 37 de electori ar trebui să voteze altfel decât locuitorii statului din care provin. Până acum un singur elector din Texas, Christ Suprun, a anunţat că nu va vota cu Trump. De asemenea, un grup de susţinători ai lui Clinton, cunoscuţi sub numele de „Electorii lui Hamilton", au anunţat că nu vor vota pentru Clinton, ci pentru orice republican moderat care l-ar înlocui pe Trump.

Strategia are puţine şanse de succes. Delegaţiile de electori sunt compuse în general din susţinători ai partidelor, care în cazul republicanilor sunt uniţi de opoziţia faţă de o eventuală preşedinţie a lui Clinton şi nu există un consens cu privire la un candidat alternativ, care să-l înlocuiască pe Trump.