Rusia devine treptat „ostatica” organizaţiilor naţionaliste din Balcani, care scandează sloganuri anti-occidentale confortabile pentru Moscova. Cu toate acestea, jucând cartea rusă, aceste forţe nu oferă o creştere a influenţei ruseşti în regiune.

Despre legăturile sale cu Rusia vorbesc multe organizaţii conservatoare şi de dreapta din Serbia. De exemplu, liderul „Nashi” – una dintre mişcările pro-Kremlin cele mai cunoscute din regiune  – Ivan Ivanovic spune că organizaţia sa, precum şi Partidul Radical Sârb (partid parlamentar), dar şi mişcarea interzisă „Obraz”, se bazează pe „suportul” ideologic al lui Alexander Dughin şi al preşedintelui rus, Vladimir Putin.

Dacă este adevărat sau nu, nu se poate dovedi. Cert este că nici autorităţile ruse nu se distanţează de astfel de declaraţii. Subliniind faptul că „sunt categoric împotriva” aderării Serbiei la UE şi NATO, organizaţiile naţionaliste ar dori să vadă Serbia „sub protecţia diplomatică şi nucleară a blocului eurasiatic”. Platforma lor implică „eliberarea şi unificarea tuturor pământurilor sârbe într-un singur stat”. De altfel, ei consideră sârbe inclusiv provincia Kosovo, care a declarat în independenţa 2008, dar şi Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, partea de nord a Albaniei şi teritoriul care, în anii 1990, s-a autoproclamat Republica Srpska Krajina.

Biografia lui Ivanovic, pe lângă participarea sa la acţiuni cu retorică prorusa, conţine mai mult de 500 de reţineri, cinci procese şi două condamnări la închisoare, inclusiv din cauza „Listei celor care îi urăsc pe sârbi”. Această listă include organizaţii pentru drepturile omului, precum Fondul Dreptului Umanitar, „Femeile în negru”, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului, organizaţia „Amnesty International”, minorităţile sexuale, mass-media independente locale şi străine.

Conform jurnaliştilor sârbi, înaintea alegerilor parlamentare din 2016, câteva organizaţii de extremă dreapta au obţinut sprijin politic şi financiar din partea Moscovei. Este vorba despre Partidul Democrat din Serbia, „Dveri”, „A treia Serbie” şi „Zavetniki”. Toate aceste mişcări neagă asistenţa financiară, dar nu ascund contactele active cu oficialii ruşi.

Tocmai ultima întâlnire cu oficialii ruşi cu „Zavetniki” şi a dus la jenanta situaţie în care şeful diplomaţiei de la Moscova s-a pozat cu un extremist sârb care, în plus, mai este şi căutat internaţional, fiind suspectat, împreuna cu doi cetăţeni ruşi, de organizarea puciului eşuat din Muntenegru. Cadrul foto îl surprinde pe Nemanja Ristic, cel mai de seama membru al organizatei „Zavetniki”.

Recent, o delegaţie a mişcării a fost primită la Moscova de vicepreşedintele Dumei de Stat, membru al conducerii „Rusia Unită”, Serghei Jelezniak. Tot ei au fost şi într-o şedinţa la Ambasada Rusiei la Belgrad. În această vară, au participat la Forumul de Tineret din Regiunea Vladimir, iar în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Belgrad, în 2014, cu steaguri şi bannere ale „Novorossia”, i-au cerut preşedintelui rus să salveze Serbia de sub ocupaţia NATO.

Nemanja Risti a fost urmărit  penal în repetate rânduri, inclusiv pentru crimă. Anul trecut, el a fost arestat din cauza ameninţărilor la adresa procurorului, ambasadorului american şi a unuia dintre jurnaliştii locali. Pe pagina sa de pe Facebook el spune despre sine că este colonel FSB şi fost agent al securităţii de stat din Serbia.