Această extindere, votată în noaptea de marţi spre miercuri, ar trebui să fie confirmată joi de Senat, pentru a evita o întrerupere automată a stării de urgenţă, pe 22 decembrie.

Dacă senatorii vor urma votul deputaţilor, ceea ce ar trebui să fie doar o formalitate, Franţa va cunoaşte cea mai lungă perioadă neîntreruptă a stării de urgenţă — 20 de luni — de la crearea acestui regim excepţional în timpul războiului din Algeria, notează AFP.

Franţa se află în situaţie de stare de urgenţă de pe 13 noiembrie 2015, ziua atentatelor care au făcut 130 de morţi la Paris şi Saint-Denis.

Începând din 26 noiembrie 2015, Parlamentul a prelungit perioada cu trei luni suplimentare, pe 26 februarie, şi cu două luni, din 26 mai până la 26 iulie, cu scopul asigurării securităţii la două evenimente sportive majore: Turul ciclist al Franţei şi Euro 2016 la fotbal. A patra prelungire a intervenit după atentatul de la Nisa (86 de morţi).

O foarte largă parte a deputaţilor majorităţii şi opoziţiei au susţinut această a cincea prelungire. Numai parlamentarii Frontului de stânga, ecologiştii contestatari şi câţiva deputaţi LR (dreapta) au votat împotriva.

Înăsprit de Parlament de un an, regimul stării de urgenţă permite arestul la domiciliu, percheziţii administrative, interdicţii de marşuri, controale de identitate şi inspecţii ale bagajelor şi vehiculelor, închideri de locuri de adunare.

Această prelungire până la 15 iulie va permite depăşirea alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai şi a celor legislative din iunie, cu scopul de a lăsa pe seama noului guvern să decidă (sau nu) asupra încheierii stării de urgenţă, conchide AFP.