„Se ştie că ordinele au venit din zona [grupării] Statul Islamic, de la un nivel foarte înalt în comandamentul [grupării] Statului Islamic'', a declarat şeful Parchetului federal, care este însărcinat cu anchetele antiteroriste în Belgia.

El nu a precizat dacă cei care au comandat atentatele se aflau în partea irakiană sau în cea siriană a zonei controlate de SI.

Atacurile teroriste de la Paris şi Bruxelles au fost comise de aceeaşi celulă, cu ramificaţii complexe, unii dintre membri săi încă fiind căutaţi de poliţie.

„Ancheta este departe de a fi încheiată, atât în Belgia, cât şi în Franţa'', a menţionat Frédéric Van Leeuw.

În opinia sa, identificarea belgiano-marocanului Oussama Atar drept unul dintre coordonatorii atentatelor este doar ''o ipoteză de lucru, printre altele''.

Anchetatorii consideră că sub numele de război „Abu Ahmad”, citat în investigaţii, se ascunde acest veteran al jihadului, în prezent, membru al organizaţiei Statul Islamic, care a revendicat atacurile ce au îndoliat cele două capitale.

„El este singurul coordonator din Siria care a fost identificat în acest stadiu al investigaţiilor', a precizat o sursă apropiată anchetei efectuate de procurorii belgieni.

Atacurile teroriste de la Paris, din 13 noiembrie 2015, au cauzat moartea a 130 de persoane şi rănirea altor 350. Comise de cel puţin nouă jihadişti, împărţiţi în trei echipe operative, exploziile sinucigaşe au vizat zona arenei Stade de France, iar rafalele de arme automate au ucis persoane aflate la mai multe terase şi în sala de concerte Bataclan din capitala franceză.

Atentatele de la Bruxelles din 22 martie al acestui an, soldate cu 32 de morţi şi 250 de răniţi, au fost comise de trei atacatori sinucigaşi — Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui, la aeroportul Bruxelles-Zaventem, şi Khalid El Bakraoui, în staţia de metrou Maelbeek, aflată la numai câteva sute de metri de sediul Comisiei Europene.