Discuţiile sunt, de asemenea, considerate cele ale ultimei şanse, mai ales după eşecul unui plan de reunificare propus de ONU în 2004. Obiectivul este de a se ajunge la un acord înainte de sfârşitul anului. Ţara este divizată din 1974 când armata turcă a invadat partea de nord a insulei ca reacţie la o lovitură de stat ce viza alipirea Ciprului la Grecia, situaţie ce a îngrijiorat minoritatea turcofonă din insulă.
Invazia a fost urmată de importante deplasări de populaţii, zeci de mii de persoane fiind obligate să îşi abandoneze bunurile de pe o zi pe alta. De atunci, Republica Cipru, membră a UE din 2004, îşi exercită autoritatea numai asupra părţii de sud, unde trăiesc ciprioţii greci. Ciprioţii turci trăiesc în nord, unde a fost autoproclamată Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută numai de Ankara. Nicos Anastasiades a îndemnat săptămâna trecută cele două părţi „să profite de această oportunitate, nu doar pentru a elimina sau reduce diferendele (...), dar şi pentru a înregistra progrese în legătură cu teritoriul care să poată duce la o reglementare finală".
La rândul său, Mustafa Akinci a subliniat necesitatea de a respecta termenul de la sfârşitul anului pentru a încheia un acord.
„După 50 de ani, nu putem continua să discutăm încă 50 de ani. Toată lumea, inclusiv ONU, este conştientă de acest lucru", a declarat el. Analiştii sunt de părere că orice acord, care trebuie să ducă la o federaţie alcătuită din două entităţi — una cipriotă greacă, iar cealaltă cipriotă turcă—, se bazează pe principiul schimbului de teritorii în această insulă cu aproape un milion de locuitori, în mare majoritate ciprioţi greci. „Dacă în prezent se pot reuni în jurul hărţilor şi să îşi împărtăşească punctele de vedere, înseamnă că au fost depăşite numeroase bariere psihologice", este de părere Fiona Mullen, consultant internaţional cu sediul în Cipru.
Cei doi lideri vor încerca să ajungă la o înţelegere asupra delimitării viitoarelor două entităţi, ce ar trebui să ducă mai ales la restituirea unor zone din nord ciprioţilor greci. Chestiunea „teritoriului este în mod natural legată de cea a proprietăţilor şi securităţii, pentru că aceasta afectează viaţa de zi cu zi a oamenilor care trăiesc în apropierea frontierei", a declarat analistul cipriot turc Mete Hatay.
„Dacă rezolvă această problemă (a teritoriului), vom fi atunci pe drumul unor discuţii multipartite asupra securităţii", a adăugat Fiona Mullen. În virtutea tratatelor internaţionale, Turcia, Grecia şi Marea Britanie, care dispune de baze militare pe insulă, sunt garanţii securităţii insulei. O delimitare a entităţilor va permite, de asemenea, examinarea proceselor de restituire, despăgubire sau schimb pentru proprietarii deposedaţi de bunurile lor — o chestiune spinoasă şi potenţial împovărătoare pentru viitorul stat. Dacă reunificarea promite să fie costisitoare pe termen scurt, Fondul Monetar Internaţional consideră că aceasta va avea consecinţe economice extrem de pozitive pentru Cipru care, în pragul falimentului în 2013, a fost nevoit să recurgă la un plan internaţional de salvare.
Jurnal.md
