La un an de la atentate şi după ce jurnalişti din toată lumea au descins în acest cartier, familia Abdeslam locuieşte în continuare într-un imobil din piaţa centrală, la doi paşi de canalul care separă Molenbeek, care are 100.000 de locuitori, de centrul istoric al capitalei belgiene.

Însă dintre cei patru fii Abdeslam, doi lipsesc. Brahim şi-a detonat explozibilul avut asupra sa într-o cafenea pariziană în seara zilei de 13 noiembrie 2015, în timp ce fratele său Salah, singurul rămas în viaţă dintre membrii comandourilor îşi aşteaptă procesul în închisoarea din Fleury-Mérogis, la sud de Paris.

Mohamed Abrini, supranumit „bărbatul cu pălărie”, implicat în atentatele de la Paris, soldate cu 130 de morţi, şi în cele de la Bruxelles de la 22 martie, soldate cu 32 de morţi, locuia într-un apartament de 50 de metri pătraţi în aceeaşi mare piaţă din Molenbeek.

Presupusul organizator al atacurilor de la Paris, Abdelhamid Abaaoud, figură carismatică a grupării Stat Islamic (SI), provenea, de asemenea, din Molenbeek. El a murit într-un raid al poliţiei la Saint-Denis, în apropiere de Paris, la 18 noiembrie.

Criticate din toate părţile, autorităţile belgiene au reacţionat, punând la punct un plan de luptă împotriva radicalizării şi terorismului, denumit „Plan Canal”, deoarece cartierele cele mai afectate de radicalizarea islamistă se află foarte aproape de canalul de apă, care marchează frontiera simbolică între sudul Bruxellesului, mai bogat, şi partea sa nordică, unde locuieşte o importantă comunitate musulmană originară în principal din Maroc.

La Molenbeek, „Plan Canal” a însemnat desfăşurarea a 50 de poliţişti suplimentari şi închiderea a circa 100 de localuri — moschei clandestine, asociaţii, cafenele — considerate ca având legături cu radicalismul islamist.

„Am identificat 57 de persoane care reprezintă o ameninţare pentru stat" şi care sunt acum în colimatorul serviciilor de informaţii, a declarat recent ministrul de interne Jan Jambon, care a promis că „va curăţa Molenbeek".

„Important este să secăm terenul delicvenţei, care are o legătură cu radicalismul", a explicat pentru AFP primarul Françoise Schepmans, dând asigurări că a primit sprijinul majorităţii concetăţenilor.

Numeroşi locuitori din Molenbeek afirmă totuşi că suferă în continuare de pe urma proastei reputaţii apărute la 13 noiembrie.

„Chiar şi în Franţa, când spui „Molenbeek”, pentru ei, înseamnă terorist. Acest lucru dăunează întregii Belgii", explică un localnic, Kamel.

Afectează „găsirea unui loc de muncă sau a unei locuinţe. Dacă spui că provii din Molenbeek, ţi se răspunde că vei fi sunat din nou. Şi nu mai eşti sunat", spune şi Abdel care subliniază că se simte ca şi cum ar fi pe o „listă neagră”.

Însă această lovitură de imagine devastatoare are, în mod paradoxal, şi efecte pozitive, susţine Ibrahim Ouassari, cofondator al „Molen-Geek”, un colectiv care primeşte tineri cu idei despre proiecte legate de noile tehnologii.

„Acest lucru a atras atenţia multor actori, care vor să se implice în iniţiative interesante", subliniază tânărul care citează printre noii săi „sponsori” numele mai multor giganţi americani din domeniul IT.

După mai multe vizite în nordul Belgiei şi la Paris, „Consiliul Tinerilor” din Molenbeek continuă, la rândul său, să se mobilizeze pentru a reabilita imaginea cartierului.

În ultimele zile, membrii Consiliului au primit mesaje pe care tinerii din Molenbeek, care se simt „catalogaţi”, vor „să le trimită parizienilor", spune Hicham Nasi, funcţionar municipal, care se ocupă de acest grup din care fac parte 15 băieţi şi fete. Ei urmează să fie primiţi în perioada următoare de Anne Hidalgo, primarul Parisului.

Molenbeek, acest mare cartier cu zone diversificate şi spaţii verzi şi cu circa 1.500 de asociaţii, mizează, de asemenea, pe dinamismul şi cultura sa, pentru a combate prejudecăţile.

În şase luni, 30.000 de persoane au trecut canalul pentru a vizita Millenium Iconoclast Museum of Art (MIMA), muzeu privat consacrat artelor străzii, inaugurat în aprilie, într-o fostă fabrică de bere.